Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul

Ultimul rebel al Europei de Est, banca naţională a Poloniei, a majorat pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că se teme mai mult de persistenţa inflaţiei şi de pericolul apariţiei unei spirale salarii-preţuri care se autoîntreţine decât de frânarea creşterii economice. Astfel de temeri i-au determinat şi pe şefii băncilor centrale din Ungaria şi Cehia să crească dobânzile, adică să scumpească creditarea, încă de la începutul verii. Dobânzile sunt principalul instrument prin care băncile centrale pot ţine sub control inflaţia, scrie Ziarul Financiar.

În regiune, tonul l-a dat Ungaria, ţară cu datorii mari, a cărei monedă este predispusă la deprecieri considerabile şi al cărei guvern este pus pe cheltuieli electorale mari. A urmat Cehia, unde un pericol în plus pentru stabilitatea preţurilor este penuria de forţă de muncă.

Când cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, salariile tind să crească, iar când salariile urcă, urcă şi preţurile. În plus, în Cehia, cea mai matură economie a regiunii, preţurile de consum sunt distorsionate şi de o piaţă imobiliară supraîncinsă. România, care a avut spaţiu de manevră mai mare cu dobânzile, a aşteptat până luna aceasta. Acţiunile băncilor centrale est-europene contrastează cu poziţia Băncii Centrale Europene şi cu cea a politicienilor germani, care asigură că factorii care stau la baza tendinţei actuale de creştere a preţurilor de consum, precum penuriile şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, sunt trecători.

#banci centrale #europa de est #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.