Tehnologia care îți citește gândurile: știe de cine te-ai îndrăgostit, chiar înainte să-ți dai seama

Un nou sistem ultra-inteligent bazat pe o interfață creier-computer, instruit pentru a prelua activitatea neuronală a creierului atunci când vede fața unei persoane noi poate prezice de cine vei fi și nu vei fi atras. Tehnologia va ști acest lucru chiar înainte să știi tu însuți asta, scrie playtech.ro.

Potrivit cercetărilor prezentate la o conferință recentă, prin potrivirea tiparelor neuronale cu datele existente ale unor participanți, algoritmul poate prezice dacă utilizatorii vor găsi fețe specifice atractive. Acest lucru se poate întâmpla chiar înainte ca utilizatorul să le vadă.

Tehnologia prezice de cine te vei îndrăgosti

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, care au realizat studiul au declarat că tehnologia lor ar putea crea o listă asemănătoare Netflix de recomandări generate algoritmic sau reclame direcționate bazate pe date neuronale. Dacă este specific sau nu pentru fețe rămâne de stabilit, dar cercetătorii sugerează că au descoperit o semnătură neuronală pentru exprimarea preferințelor în general, dincolo de atracția interpersonală.

„Prin compararea activității cerebrale a celorlalți, am găsit acum posibil, de asemenea, să prezicem fețele pe care fiecare participant le-ar găsi atrăgătoare înainte de a le vedea”, a declarat omul de știință al Universității din Copenhaga și autorul principal al studiului. „În acest fel, putem face recomandări de încredere pentru utilizatori – la fel cum serviciile de streaming sugerează noi filme sau seriale bazate pe istoricul utilizatorilor”.

În anumite privințe, tehnologia poate fi capabilă să intre în mintea utilizatorilor și să-și analizeze preferințele într-un mod mai autentic decât ceea ce ar oferi fiecare utilizator într-un sondaj sau interviu.

„Din cauza normelor sociale sau a altor factori, utilizatorii pot să nu-și dezvăluie preferințele reale în online”, a spus coautorul studiului Michiel Spapé în comunicat. „Prin urmare, comportamentul explicit poate fi părtinitor. Semnalele cerebrale pe care le-am investigat au fost preluate foarte devreme după vizionare, deci sunt mai mult legate de impresiile imediate decât de un comportament atent considerat”.

#neurostiinta #citeste gandurile #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.