Telegram, calul troian care îl promovează pe Șor și mobilizează la proteste

19 Sept. 2025, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2025, 11:37 // Actual //  bani.md

În Republica Moldova se dezvoltă rapid o nouă rețea pe Telegram, care se prezintă drept grupuri locale cu „informații utile”. Sub acoperirea anunțurilor despre vreme, reparații de drumuri sau afișe culturale, abonaților li se livrează constant mesaje de propagandă în favoarea lui Ilan Șor și a apropiaților săi, scrie disnfo.md.

În prezent, rețeaua include circa 25 de canale, cu o audiență cumulată de peste 30.000 de urmăritori. Creșterea este alimentată prin reclame interne pe Telegram și prin trimiteri încrucișate între canale.

Monitorizarea conținutului arată că: aproximativ fiecare al treilea mesaj este dedicat lui Șor, Evgheniei Guțul, Victoriei Furtună sau atacurilor asupra PAS. Celelalte două treimi conțin știri locale obișnuite: întreruperi de apă, incendii, concerte, rubrici „azi în istorie”. Astfel, propaganda politică este integrată subtil în fluxul de informații cotidiene.

Pe aceste canale apar tot mai des videouri fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale generative, prezentate drept „apeluri ale protestatarilor” sau „mărturii exclusive”. În realitate, este vorba despre materiale sintetice care imită realitatea. Totodată, sunt difuzate mesaje că autoritățile moldovene „susțin comunitatea LGBT” și creează „resurse de ajutor”, informații însoțite de imagini și filmulețe generate digital.

Rețeta este simplă: știrile cotidiene creează încredere, iar mesajele politice sunt percepute ca parte firească a agendei. Puterea este prezentată drept „clica galbenă coruptă”, iar opoziția drept „victime ale represiunii”. Prin campanii plătite de promovare, rețeaua își lărgește constant audiența și transformă abonații într-o masă de mobilizare protestatară.

În acest mod, granița dintre informație și propagandă se șterge. Conținutul generat de AI se normalizează treptat și e perceput drept „realitate”, iar potențialul de protest crește: peste 30.000 de persoane sunt deja expuse unei rețele în care fiecare al treilea mesaj conține un apel politic mascat.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!