Tensiuni la Guvern! Recean i-a ordonat lui Spînu să-i prezinte strategia de dezvoltare a infrastructurii țării

În cadrul ședinței Guvernului Republicii Moldova de astăzi, premierul Dorin Recean a adresat un apel autoritar ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, cerându-i să prezinte o viziune pe termen lung cu privire la dezvoltarea infrastructurii în țară pentru nouă trimestre. Premierul a subliniat importanța acestei inițiative și a menționat că este crucial ca Moldova să facă pași semnificativi în ceea ce privește infrastructura pentru a se conecta cu Uniunea Europeană și pentru a asigura un trai mai bun pentru locuitorii săi.

În cadrul discursului său, premierul Recean a adus în discuție exemple de ministere care au prezentat viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea domeniilor lor de competență, cum ar fi Ministerul Educației și Ministerul de Interne. Cu o abordare hotărâtă, el a solicitat ministrului Infrastructurii să prezinte planuri concrete pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și aeroportuare, precum și pentru extinderea rețelei de apă și canalizare la nivelul fiecărui sat din țară.

Premierul a accentuat importanța proiectelor pe termen lung care să interconecteze Moldova cu Uniunea Europeană, atât pe calea ferată, cât și pe autostradă. El a subliniat că finanțarea pentru aceste proiecte este deja asigurată pentru următoarele nouă trimestre, iar responsabilitatea ministrului este de a se asigura că aceste proiecte sunt implementate eficient și în timp util.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Spînu #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.