Termoelectrica: Trei Stații de Pompare și 29 de tronsoane termice vor fi modernizate în acest an

Pe parcursul anului 2021, Termoelectrica va moderniza trei Stații de Pompare și 29 de tronsoane termice.

Lucrările date sunt prevăzute în Planul de investiții pentru anul 2021, aprobat de ANRE, ce prevede modernizări de circa 305 milioane lei, cu impact direct asupra îmbunătățirii calității serviciilor de termoficare, a siguranței și performanței infrastructurii.

Majoritatea fondurilor sunt direcționate pentru efectuarea următoarele lucrări:

Reparația capitală a 29 tronsoane de rețele termice, cu o lungime totală de cca 10 km și reparația capitală a izolației termice la conductele supraterane, cu o lungime de circa 5,5 km;
Modernizarea a trei Stații de Pompare (SP-4, SP-6, SP-22);
Procurarea și montarea unui nou degazor pentru blocul energetic nr.3, de la CET Sursa I;
Reconstrucția schemei hidraulice între razele Nr.1 și Nr.2 ale conturului CT Sud prin construcția unui colector comun;
Instalarea panourilor fotovoltaice pentru clădirea din str. T. Vladimirescu, 6, pentru asigurarea cu putere electrică suplimentară în perioada caldă.

„Toate investițiile din acest an sunt focusate, în cea mai mare parte, pe reducerea pierderilor tehnologice și îmbunătățirea calității serviciilor de termoficare prestate consumatorilor, ceea ce va permite totodată o îmbunătățire semnificativă a principalilor indicatori de calitate și eficiență”, a menționat Directorul General al Termoelectrica, Veaceslav ENI, în cadrul unei ședințe de lucru desfășurate online.

În paralel, Termoelectrica împreună cu Unitatea Consolidată pentru Implementare şi Monitorizare a Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) a inițiat primele activități ce țin de investițiile în construcția unor noi surse de generare, cu aplicare celor mai moderne tehnologii de producere a energiei electrice și termice. Lucrările fac parte din cadrul celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței SACET, care a intrat în vigoare în primăvara acestui an.

#Investiții #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.