Termoelectrica: Trei Stații de Pompare și 29 de tronsoane termice vor fi modernizate în acest an

Pe parcursul anului 2021, Termoelectrica va moderniza trei Stații de Pompare și 29 de tronsoane termice.

Lucrările date sunt prevăzute în Planul de investiții pentru anul 2021, aprobat de ANRE, ce prevede modernizări de circa 305 milioane lei, cu impact direct asupra îmbunătățirii calității serviciilor de termoficare, a siguranței și performanței infrastructurii.

Majoritatea fondurilor sunt direcționate pentru efectuarea următoarele lucrări:

Reparația capitală a 29 tronsoane de rețele termice, cu o lungime totală de cca 10 km și reparația capitală a izolației termice la conductele supraterane, cu o lungime de circa 5,5 km;
Modernizarea a trei Stații de Pompare (SP-4, SP-6, SP-22);
Procurarea și montarea unui nou degazor pentru blocul energetic nr.3, de la CET Sursa I;
Reconstrucția schemei hidraulice între razele Nr.1 și Nr.2 ale conturului CT Sud prin construcția unui colector comun;
Instalarea panourilor fotovoltaice pentru clădirea din str. T. Vladimirescu, 6, pentru asigurarea cu putere electrică suplimentară în perioada caldă.

„Toate investițiile din acest an sunt focusate, în cea mai mare parte, pe reducerea pierderilor tehnologice și îmbunătățirea calității serviciilor de termoficare prestate consumatorilor, ceea ce va permite totodată o îmbunătățire semnificativă a principalilor indicatori de calitate și eficiență”, a menționat Directorul General al Termoelectrica, Veaceslav ENI, în cadrul unei ședințe de lucru desfășurate online.

În paralel, Termoelectrica împreună cu Unitatea Consolidată pentru Implementare şi Monitorizare a Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) a inițiat primele activități ce țin de investițiile în construcția unor noi surse de generare, cu aplicare celor mai moderne tehnologii de producere a energiei electrice și termice. Lucrările fac parte din cadrul celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței SACET, care a intrat în vigoare în primăvara acestui an.

#Investiții #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.