TikTok, blocat în SUA cu câteva ore înainte de interdicție

Aplicația TikTok a devenit nefuncțională în Statele Unite, cu doar câteva ore înainte ca o nouă lege de interzicere a platformei să intre în vigoare, relatează BBC. Utilizatorii americani care au încercat să acceseze aplicația au primit un mesaj care indica faptul că legea a fost promulgată, iar „TikTok nu poate fi utilizat deocamdată”.

Compania a transmis că speră să colaboreze cu președintele ales Donald Trump pentru a găsi o soluție care să permită revenirea platformei. Trump a declarat anterior că este dispus să acorde o amânare de 90 de zile pentru interdicție, odată ce își va prelua funcția.

Legea adoptată în aprilie 2024 stipulează că ByteDance, compania-mamă a TikTok, trebuie să vândă operațiunile din SUA unei entități neutre pentru a evita interdicția totală. Vineri, Curtea Supremă a confirmat această cerință, dar ByteDance nu a reușit să finalizeze o astfel de tranzacție până la termenul-limită de 19 ianuarie.

Deși legea impunea doar eliminarea aplicației din magazinele virtuale App Store și Google Play, ByteDance a decis să dezactiveze complet TikTok, într-o mișcare menită să intensifice presiunea asupra autorităților. Alte aplicații deținute de companie, precum CapCut și Lemon8, au fost de asemenea indisponibile.

Platforma a avertizat anterior că va „intra în întuneric” dacă administrația Biden nu va interveni pentru a opri interdicția. Cu toate acestea, există șanse ca TikTok să revină curând online, potrivit unor declarații ale companiei care sugerează o reluare a activității „chiar de luni”.

Utilizatorii din SUA au raportat că aplicația a dispărut din magazinele Google și Apple, iar site-ul TikTok.com nu mai afișează conținut video. TikTok contestă legea, argumentând că interdicția încalcă dreptul la libertatea de exprimare pentru cei 170 de milioane de utilizatori americani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#blocare #Tik Tok #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.