Economista Inna Vîrtosu vine cu o analiză detaliată și incisivă a realității economice din Republica Moldova, pornind de la constatările expertului Veaceslav Ioniță. Concluziile sunt sumbre: Moldova nu este doar în recesiune, ci într-o criză sistemică profundă, cu o economie pe butuci, tineri care fug în masă, o populație îmbătrânită și o clasă de mijloc firavă, concentrată doar în Chișinău.

Vîrtosu subliniază că raportarea la 1989 nu e întâmplătoare: Moldova a eșuat în 35 de ani să creeze o economie funcțională. Industria s-a prăbușit, agricultura e la cheremul vremii și al piețelor externe, iar banii veniți din afară nu se transformă în investiții, ci în supraviețuire de azi pe mâine.

Lipsa de încredere în stabilitatea statului, birocrația sufocantă și lipsa de predictibilitate alungă capitalul. Antreprenorii preferă să stea pe bani, în timp ce economia reală moare încet.

Economia Moldovei e ca o mașină cu rezervorul spart: funcționează pe împrumuturi mici și rapide, fără baze solide. Băncile preferă creditele de consum, în timp ce investițiile în producție sunt aproape inexistente.

Vîrtosu avertizează că Moldova se golește de tineri, forța vitală a țării. Fără strategii de repatriere, riscăm să devenim o „țară-fantomă”, cu școli goale, sate părăsite și o economie dependentă de remitențe.

Declinul demografic e comparabil cu perioada 1941–1945: în 5 ani, Moldova a pierdut 54.000 de oameni prin scădere naturală.

Restul sunt bugetari, pensionari sau complet inactivi. Economia e susținută de un strat subțire de contribuabili, care plătesc pentru toți ceilalți.

Chișinăul trăiește într-o bulă de confort, cu cafenele și apartamente scumpe, dar Moldova reală e săracă, izolată și fără perspective.

Fără investiții în tehnologie, educație și inovație, PIB-ul crește doar din inerție, nu din dezvoltare reală.

Vîrtosu respinge ideea de a compensa exodul cu muncitori străini, subliniind absurdul situației: „Îi alungăm pe ai noștri și importăm forță de muncă ieftină din alte părți!”

„Moldova e în pragul colapsului economic lent, cu riscul pierderii ireversibile a capitalului uman și al unei crize sociale și politice profunde. Soluția? Reforme dure, guvernare profesionistă, eliminarea corupției, climat investițional stabil și viziune pe termen lung”, susține Inna Vîrtosu. „Mai rămâne o întrebare: cine să facă asta? De unde să luăm guvernanți vizionari, de tip Lee Kuan Yew, cu voință de fier și viziune pe termen lung?”, se întreabă, retoric, economista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!