Tinerii fug, bătrânii mor, iar banii stau în bănci – radiografia Moldovei, un stat în colaps

Economista Inna Vîrtosu vine cu o analiză detaliată și incisivă a realității economice din Republica Moldova, pornind de la constatările expertului Veaceslav Ioniță. Concluziile sunt sumbre: Moldova nu este doar în recesiune, ci într-o criză sistemică profundă, cu o economie pe butuci, tineri care fug în masă, o populație îmbătrânită și o clasă de mijloc firavă, concentrată doar în Chișinău.

Vîrtosu subliniază că raportarea la 1989 nu e întâmplătoare: Moldova a eșuat în 35 de ani să creeze o economie funcțională. Industria s-a prăbușit, agricultura e la cheremul vremii și al piețelor externe, iar banii veniți din afară nu se transformă în investiții, ci în supraviețuire de azi pe mâine.

Lipsa de încredere în stabilitatea statului, birocrația sufocantă și lipsa de predictibilitate alungă capitalul. Antreprenorii preferă să stea pe bani, în timp ce economia reală moare încet.

Economia Moldovei e ca o mașină cu rezervorul spart: funcționează pe împrumuturi mici și rapide, fără baze solide. Băncile preferă creditele de consum, în timp ce investițiile în producție sunt aproape inexistente.

Vîrtosu avertizează că Moldova se golește de tineri, forța vitală a țării. Fără strategii de repatriere, riscăm să devenim o „țară-fantomă”, cu școli goale, sate părăsite și o economie dependentă de remitențe.

Declinul demografic e comparabil cu perioada 1941–1945: în 5 ani, Moldova a pierdut 54.000 de oameni prin scădere naturală.

Restul sunt bugetari, pensionari sau complet inactivi. Economia e susținută de un strat subțire de contribuabili, care plătesc pentru toți ceilalți.

Chișinăul trăiește într-o bulă de confort, cu cafenele și apartamente scumpe, dar Moldova reală e săracă, izolată și fără perspective.

Fără investiții în tehnologie, educație și inovație, PIB-ul crește doar din inerție, nu din dezvoltare reală.

Vîrtosu respinge ideea de a compensa exodul cu muncitori străini, subliniind absurdul situației: „Îi alungăm pe ai noștri și importăm forță de muncă ieftină din alte părți!”

„Moldova e în pragul colapsului economic lent, cu riscul pierderii ireversibile a capitalului uman și al unei crize sociale și politice profunde. Soluția? Reforme dure, guvernare profesionistă, eliminarea corupției, climat investițional stabil și viziune pe termen lung”, susține Inna Vîrtosu. „Mai rămâne o întrebare: cine să facă asta? De unde să luăm guvernanți vizionari, de tip Lee Kuan Yew, cu voință de fier și viziune pe termen lung?”, se întreabă, retoric, economista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#praf #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.