Tiraspolul se plânge de prea mulți lei moldovenești în regiunea transnistreană . „Comerțul se va restrânge”

În viitorul apropiat, comerțul dintre malul stâng și malul drept al Nistrului se va restrânge, din cauza că în regiunea transnistreană există prea mulți lei moldovenești. Este părerea prim-vicepreședintelui Băncii Centrale a regiunii, Alexei Melnic. Potrivit lui, întreprinderile din regiunea transnistreană, care își vând marfa pe malul drept al Nistrului, primesc în schimb lei moldovenești. Firmele transnistrene vând mai mult în comparație cu ceea ce cumpără consumatorii de pe malul stâng al Nistrului de la furnizorii de pe malul drept. Este vorba de o diferență care se cifrează la circa 135 de milioane de dolari anual, în echivalentul său în lei moldovenești. Această sumă în lei este mai mare decât are nevoie în prezent regiunea. Acești bani nu pot fi schimbați într-o altă valută, pentru că băncile din Republica Moldova refuză să efectueze schimbul, a spus Alexei Melnic la un canal local de televiziune, notează IPN.

„Înțelegem că în viitor această situație nu va face decât să degradeze. Având în vedere că leii care intră pe teritoriul Transnistriei nu pot fi convertiți sub formă de încasări, valoarea leului pe teritoriul Transnistriei va scădea în raport cu nivelurile care sunt pe malul drept. În acest sens, comerțul dintre Transnistria și restul Moldovei se va restrânge, și foarte rapid, întrucât comerțul presupune un schimb echivalent”, a explicat Alexei Melnic.

Problema convertirii leilor moldovenești din conturile agenților economici de pe malul stâng, de către băncile din dreapta Nistrului există de mai mulți ani.

#transnistria #comert #stanga nistrului #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.