Tiraspolul se plânge de prea mulți lei moldovenești în regiunea transnistreană . „Comerțul se va restrânge”

În viitorul apropiat, comerțul dintre malul stâng și malul drept al Nistrului se va restrânge, din cauza că în regiunea transnistreană există prea mulți lei moldovenești. Este părerea prim-vicepreședintelui Băncii Centrale a regiunii, Alexei Melnic. Potrivit lui, întreprinderile din regiunea transnistreană, care își vând marfa pe malul drept al Nistrului, primesc în schimb lei moldovenești. Firmele transnistrene vând mai mult în comparație cu ceea ce cumpără consumatorii de pe malul stâng al Nistrului de la furnizorii de pe malul drept. Este vorba de o diferență care se cifrează la circa 135 de milioane de dolari anual, în echivalentul său în lei moldovenești. Această sumă în lei este mai mare decât are nevoie în prezent regiunea. Acești bani nu pot fi schimbați într-o altă valută, pentru că băncile din Republica Moldova refuză să efectueze schimbul, a spus Alexei Melnic la un canal local de televiziune, notează IPN.

„Înțelegem că în viitor această situație nu va face decât să degradeze. Având în vedere că leii care intră pe teritoriul Transnistriei nu pot fi convertiți sub formă de încasări, valoarea leului pe teritoriul Transnistriei va scădea în raport cu nivelurile care sunt pe malul drept. În acest sens, comerțul dintre Transnistria și restul Moldovei se va restrânge, și foarte rapid, întrucât comerțul presupune un schimb echivalent”, a explicat Alexei Melnic.

Problema convertirii leilor moldovenești din conturile agenților economici de pe malul stâng, de către băncile din dreapta Nistrului există de mai mulți ani.

#transnistria #comert #stanga nistrului #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.