Tiraspolul se plânge de prea mulți lei moldovenești în regiunea transnistreană . „Comerțul se va restrânge”

În viitorul apropiat, comerțul dintre malul stâng și malul drept al Nistrului se va restrânge, din cauza că în regiunea transnistreană există prea mulți lei moldovenești. Este părerea prim-vicepreședintelui Băncii Centrale a regiunii, Alexei Melnic. Potrivit lui, întreprinderile din regiunea transnistreană, care își vând marfa pe malul drept al Nistrului, primesc în schimb lei moldovenești. Firmele transnistrene vând mai mult în comparație cu ceea ce cumpără consumatorii de pe malul stâng al Nistrului de la furnizorii de pe malul drept. Este vorba de o diferență care se cifrează la circa 135 de milioane de dolari anual, în echivalentul său în lei moldovenești. Această sumă în lei este mai mare decât are nevoie în prezent regiunea. Acești bani nu pot fi schimbați într-o altă valută, pentru că băncile din Republica Moldova refuză să efectueze schimbul, a spus Alexei Melnic la un canal local de televiziune, notează IPN.

„Înțelegem că în viitor această situație nu va face decât să degradeze. Având în vedere că leii care intră pe teritoriul Transnistriei nu pot fi convertiți sub formă de încasări, valoarea leului pe teritoriul Transnistriei va scădea în raport cu nivelurile care sunt pe malul drept. În acest sens, comerțul dintre Transnistria și restul Moldovei se va restrânge, și foarte rapid, întrucât comerțul presupune un schimb echivalent”, a explicat Alexei Melnic.

Problema convertirii leilor moldovenești din conturile agenților economici de pe malul stâng, de către băncile din dreapta Nistrului există de mai mulți ani.

#transnistria #comert #stanga nistrului #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.