Tiraspolul se plânge de prea mulți lei moldovenești în regiunea transnistreană . „Comerțul se va restrânge”

În viitorul apropiat, comerțul dintre malul stâng și malul drept al Nistrului se va restrânge, din cauza că în regiunea transnistreană există prea mulți lei moldovenești. Este părerea prim-vicepreședintelui Băncii Centrale a regiunii, Alexei Melnic. Potrivit lui, întreprinderile din regiunea transnistreană, care își vând marfa pe malul drept al Nistrului, primesc în schimb lei moldovenești. Firmele transnistrene vând mai mult în comparație cu ceea ce cumpără consumatorii de pe malul stâng al Nistrului de la furnizorii de pe malul drept. Este vorba de o diferență care se cifrează la circa 135 de milioane de dolari anual, în echivalentul său în lei moldovenești. Această sumă în lei este mai mare decât are nevoie în prezent regiunea. Acești bani nu pot fi schimbați într-o altă valută, pentru că băncile din Republica Moldova refuză să efectueze schimbul, a spus Alexei Melnic la un canal local de televiziune, notează IPN.

„Înțelegem că în viitor această situație nu va face decât să degradeze. Având în vedere că leii care intră pe teritoriul Transnistriei nu pot fi convertiți sub formă de încasări, valoarea leului pe teritoriul Transnistriei va scădea în raport cu nivelurile care sunt pe malul drept. În acest sens, comerțul dintre Transnistria și restul Moldovei se va restrânge, și foarte rapid, întrucât comerțul presupune un schimb echivalent”, a explicat Alexei Melnic.

Problema convertirii leilor moldovenești din conturile agenților economici de pe malul stâng, de către băncile din dreapta Nistrului există de mai mulți ani.

#transnistria #comert #stanga nistrului #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.