Toamna a spălat fricile de recesiune: Economiştii se aşteaptă ca economia SUA să aibă o aterizare uşoară

Conform previziunilor economiştilor chestionaţi de Financial Times, SUA se îndreaptă spre o aterizare lină, pe măsură ce economia se extinde, iar inflaţia revine la ţinta de 2 % a Rezervei Federale, scrie FT.

Creşterea PIB-ului va fi de 2,3% în 2024 şi de 2% în 2025, conform estimărilor mediane ale economiştilor intervievaţi în cadrul sondajului FT-Chicago Booth.

Şomajul va creşte la 4,5 % până la sfârşitul acestui an, uşor peste rata actuală de 4,2 %, dar încă la un nivel istoric scăzut, în timp ce indicele cheltuielilor personale de bază – indicatorul preferat de inflaţie al Fed – va scădea la 2,2 %, de la 2,6 % în iulie, au estimat economiştii.

Rezultatele sondajului, care vin cu doar câteva zile înainte ca Fed să înceapă să reducă ratele dobânzilor, sugerează că economia SUA se îndreaptă spre rezultatul optim al băncii centrale după o perioadă de costuri ridicate de împrumut: creştere solidă, inflaţie scăzută şi locuri de muncă sănătoase.

„Este o aterizare şocant de lină”, a declarat Dean Croushore, care a fost economist la Philadelphia Reserve Bank a Fed timp de 14 ani şi a participat la sondaj. „Din punct de vedere fundamental, lucrurile sunt încă destul de puternice în general”.

Perspectiva mai blândă din sondaj, care a chestionat 37 de economişti între 11 şi 13 septembrie, a arătat că majoritatea respondenţilor nu se aşteaptă la o contracţie în următorii câţiva ani.

Perspectiva optimistă se aliniază îndeaproape cu cea a Fed, ai cărei oficiali au susţinut cu fermitate că o recesiune poate fi evitată pe măsură ce inflaţia revine la ţintă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Bursa #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.