Toamna a spălat fricile de recesiune: Economiştii se aşteaptă ca economia SUA să aibă o aterizare uşoară

Conform previziunilor economiştilor chestionaţi de Financial Times, SUA se îndreaptă spre o aterizare lină, pe măsură ce economia se extinde, iar inflaţia revine la ţinta de 2 % a Rezervei Federale, scrie FT.

Creşterea PIB-ului va fi de 2,3% în 2024 şi de 2% în 2025, conform estimărilor mediane ale economiştilor intervievaţi în cadrul sondajului FT-Chicago Booth.

Şomajul va creşte la 4,5 % până la sfârşitul acestui an, uşor peste rata actuală de 4,2 %, dar încă la un nivel istoric scăzut, în timp ce indicele cheltuielilor personale de bază – indicatorul preferat de inflaţie al Fed – va scădea la 2,2 %, de la 2,6 % în iulie, au estimat economiştii.

Rezultatele sondajului, care vin cu doar câteva zile înainte ca Fed să înceapă să reducă ratele dobânzilor, sugerează că economia SUA se îndreaptă spre rezultatul optim al băncii centrale după o perioadă de costuri ridicate de împrumut: creştere solidă, inflaţie scăzută şi locuri de muncă sănătoase.

„Este o aterizare şocant de lină”, a declarat Dean Croushore, care a fost economist la Philadelphia Reserve Bank a Fed timp de 14 ani şi a participat la sondaj. „Din punct de vedere fundamental, lucrurile sunt încă destul de puternice în general”.

Perspectiva mai blândă din sondaj, care a chestionat 37 de economişti între 11 şi 13 septembrie, a arătat că majoritatea respondenţilor nu se aşteaptă la o contracţie în următorii câţiva ani.

Perspectiva optimistă se aliniază îndeaproape cu cea a Fed, ai cărei oficiali au susţinut cu fermitate că o recesiune poate fi evitată pe măsură ce inflaţia revine la ţintă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Bursa #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.