Tofilat spune ce s-a întâmplat cu concursul de la Moldovagaz

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz a declarat în cadrul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8 că premierul a fost „necinstit” și a încercat să împiedice desfășurarea unui concurs transparent pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al companiei Moldovagaz.

„Domnul Recean a declarat săptămâna trecută că ar fi fost de acord cu propunerea mea de a organiza un concurs. Dar, să fim sinceri, nu a fost deloc așa. Mai mult, a indus în eroare opinia publică”, a afirmat Tofilat.

Potrivit acestuia, încă din aprilie 2024, trei organizații, inclusiv el, au solicitat organizarea concursului, astfel încât până la 25 iunie să fie desemnați candidații selectați. Însă, Tofilat susține că premierul s-a opus în mod constant acestui demers.

„Pe 18 iunie am discutat cu domnul Recean. Am avut martori. Timp de o oră a încercat să mă convingă să renunțăm la concurs. Noi i-am explicat clar: PAS a promis concursuri transparente în campania electorală, iar strategia de guvernare a întreprinderilor de stat, aprobată acum doi ani, include aceste proceduri. Tot ce am cerut a fost respectarea angajamentelor luate”, a explicat Tofilat.

El a mai subliniat că presiunile asupra organizării concursului au continuat și după ce s-a ajuns la un rezultat. Concursul a fost câștigat de Dorin Junghietu, dar premierul ar fi insistat ca în fruntea compeniei să rămână Vadim Ceban.

„După refuzul ministrului Victor Parlicov de a ignora rezultatele concursului, presiunile s-au intensificat. Bugetul pentru anul viitor al ministerului a fost redus, iar funcționarii au fost amenințați. Mai mult, au fost cazuri în care oficiali din ministere erau criticați doar pentru că apreciau postările mele pe Facebook”, a adăugat Tofilat.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Tofilat #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.