Top 3 produse de import care aduc cei mai mulți bani la buget

În prima jumătate a anului 2024, Serviciul Vamal raportează încasări la bugetul de stat în sumă de peste 17.7 miliarde de lei, în creștere cu peste 8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu peste 67%, urmată de acciză, cu 26%, și de taxa vamală cu 6%, scrie Moldstreet.

Potrivit datelor publicate de Serviciul Vamal, încasările la buget din TVA aplicat la import au constituit 11.9 miliarde de lei, iar din accize – 4.6 miliarde de lei. În topul produselor de import care aduc cei mai mulți bani la bugetul de stat sunt produsele petroliere, produsele de tutun și mijloacele de transport.

În topul produselor accizabile care au cel mai mare impact în caznaua statului sunt produsele petroliere, cu o pondere la venituri de peste 39%. În perioada ianuarie – iunie 2024, contribuția produselor petroliere a constituit 1.82 miliarde de lei.

După stagnarea logistică cauzată de războiul din Ucraina, importurile de tutun au început să se stabilizeze, devenind o sursă importantă de venituri. Doar în perioada ianuarie – iunie 2024, încasările la bugetul de stat din importul produselor de tutun au crescut cu peste 44% în comparație cu primele șase luni ale anului 2023, constituind circa 1.6 miliarde de lei. Ponderea în veniturile generate din accize depășește34%.

Pe locul trei sunt mijloacele de transport, cu o contribuție la bugetul de stat de circa 953 de milioane de lei. Acestea au înregistrat o creștere semnificativă, de peste 37.8%, și o pondere din totalul accizelor de 20.6%.

În lista produselor care contribuie la bugetul de stat din accize se mai numără gazele lichefiate, berea, rachiul și alte mărfuri. Anul trecut, în aceeași perioadă, Serviciul Vamal a raportat încasări la bugetul de stat în valoare de 16.3 miliarde de lei. În top trei produse accizabile care au adus cei mai mulți bani la buget au fost, la fel ca și în acest an, produsele petroliere, tutunul și mijloacele de transport.

#produse de import #TOP 3 #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.