Top 3 produse de import care aduc cei mai mulți bani la buget

În prima jumătate a anului 2024, Serviciul Vamal raportează încasări la bugetul de stat în sumă de peste 17.7 miliarde de lei, în creștere cu peste 8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu peste 67%, urmată de acciză, cu 26%, și de taxa vamală cu 6%, scrie Moldstreet.

Potrivit datelor publicate de Serviciul Vamal, încasările la buget din TVA aplicat la import au constituit 11.9 miliarde de lei, iar din accize – 4.6 miliarde de lei. În topul produselor de import care aduc cei mai mulți bani la bugetul de stat sunt produsele petroliere, produsele de tutun și mijloacele de transport.

În topul produselor accizabile care au cel mai mare impact în caznaua statului sunt produsele petroliere, cu o pondere la venituri de peste 39%. În perioada ianuarie – iunie 2024, contribuția produselor petroliere a constituit 1.82 miliarde de lei.

După stagnarea logistică cauzată de războiul din Ucraina, importurile de tutun au început să se stabilizeze, devenind o sursă importantă de venituri. Doar în perioada ianuarie – iunie 2024, încasările la bugetul de stat din importul produselor de tutun au crescut cu peste 44% în comparație cu primele șase luni ale anului 2023, constituind circa 1.6 miliarde de lei. Ponderea în veniturile generate din accize depășește34%.

Pe locul trei sunt mijloacele de transport, cu o contribuție la bugetul de stat de circa 953 de milioane de lei. Acestea au înregistrat o creștere semnificativă, de peste 37.8%, și o pondere din totalul accizelor de 20.6%.

În lista produselor care contribuie la bugetul de stat din accize se mai numără gazele lichefiate, berea, rachiul și alte mărfuri. Anul trecut, în aceeași perioadă, Serviciul Vamal a raportat încasări la bugetul de stat în valoare de 16.3 miliarde de lei. În top trei produse accizabile care au adus cei mai mulți bani la buget au fost, la fel ca și în acest an, produsele petroliere, tutunul și mijloacele de transport.

#produse de import #TOP 3 #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.