Top 3 produse de import care aduc cei mai mulți bani la buget

În prima jumătate a anului 2024, Serviciul Vamal raportează încasări la bugetul de stat în sumă de peste 17.7 miliarde de lei, în creștere cu peste 8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu peste 67%, urmată de acciză, cu 26%, și de taxa vamală cu 6%, scrie Moldstreet.

Potrivit datelor publicate de Serviciul Vamal, încasările la buget din TVA aplicat la import au constituit 11.9 miliarde de lei, iar din accize – 4.6 miliarde de lei. În topul produselor de import care aduc cei mai mulți bani la bugetul de stat sunt produsele petroliere, produsele de tutun și mijloacele de transport.

În topul produselor accizabile care au cel mai mare impact în caznaua statului sunt produsele petroliere, cu o pondere la venituri de peste 39%. În perioada ianuarie – iunie 2024, contribuția produselor petroliere a constituit 1.82 miliarde de lei.

După stagnarea logistică cauzată de războiul din Ucraina, importurile de tutun au început să se stabilizeze, devenind o sursă importantă de venituri. Doar în perioada ianuarie – iunie 2024, încasările la bugetul de stat din importul produselor de tutun au crescut cu peste 44% în comparație cu primele șase luni ale anului 2023, constituind circa 1.6 miliarde de lei. Ponderea în veniturile generate din accize depășește34%.

Pe locul trei sunt mijloacele de transport, cu o contribuție la bugetul de stat de circa 953 de milioane de lei. Acestea au înregistrat o creștere semnificativă, de peste 37.8%, și o pondere din totalul accizelor de 20.6%.

În lista produselor care contribuie la bugetul de stat din accize se mai numără gazele lichefiate, berea, rachiul și alte mărfuri. Anul trecut, în aceeași perioadă, Serviciul Vamal a raportat încasări la bugetul de stat în valoare de 16.3 miliarde de lei. În top trei produse accizabile care au adus cei mai mulți bani la buget au fost, la fel ca și în acest an, produsele petroliere, tutunul și mijloacele de transport.

#produse de import #TOP 3 #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.