Top 3 produse de import care aduc cei mai mulți bani la buget

În prima jumătate a anului 2024, Serviciul Vamal raportează încasări la bugetul de stat în sumă de peste 17.7 miliarde de lei, în creștere cu peste 8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu peste 67%, urmată de acciză, cu 26%, și de taxa vamală cu 6%, scrie Moldstreet.

Potrivit datelor publicate de Serviciul Vamal, încasările la buget din TVA aplicat la import au constituit 11.9 miliarde de lei, iar din accize – 4.6 miliarde de lei. În topul produselor de import care aduc cei mai mulți bani la bugetul de stat sunt produsele petroliere, produsele de tutun și mijloacele de transport.

În topul produselor accizabile care au cel mai mare impact în caznaua statului sunt produsele petroliere, cu o pondere la venituri de peste 39%. În perioada ianuarie – iunie 2024, contribuția produselor petroliere a constituit 1.82 miliarde de lei.

După stagnarea logistică cauzată de războiul din Ucraina, importurile de tutun au început să se stabilizeze, devenind o sursă importantă de venituri. Doar în perioada ianuarie – iunie 2024, încasările la bugetul de stat din importul produselor de tutun au crescut cu peste 44% în comparație cu primele șase luni ale anului 2023, constituind circa 1.6 miliarde de lei. Ponderea în veniturile generate din accize depășește34%.

Pe locul trei sunt mijloacele de transport, cu o contribuție la bugetul de stat de circa 953 de milioane de lei. Acestea au înregistrat o creștere semnificativă, de peste 37.8%, și o pondere din totalul accizelor de 20.6%.

În lista produselor care contribuie la bugetul de stat din accize se mai numără gazele lichefiate, berea, rachiul și alte mărfuri. Anul trecut, în aceeași perioadă, Serviciul Vamal a raportat încasări la bugetul de stat în valoare de 16.3 miliarde de lei. În top trei produse accizabile care au adus cei mai mulți bani la buget au fost, la fel ca și în acest an, produsele petroliere, tutunul și mijloacele de transport.

#produse de import #TOP 3 #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.