TOP 5: La ce bănci din țară moldovenii și-au deschis conturi

21 Apr. 2022, 12:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Apr. 2022, 12:48 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Aproape 50% dintre moldoveni au deschis cel puțin un cont bancar în Republica Moldova. Mai exact, 45,6 dintre concetățenii noștri. Acestea sunt rezultatele sondajului realizat de iData în luna aprilie curent. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1053 de persoane.

Conform rezultatelor sondajului, puțin peste jumătate din respondenți (53.4%) nu au un cont bancar deschis la o bancă comercială din țară, din care preponderent sunt femei (58.4%), persoane din regiunea Sud a țării (74.5%) și persoane din mediul rural (61.6%). Astfel, 45.6% din respondenți au deschis un cont bancar, preponderent bărbați (51.2%), persoane din municipiul Chișinău (62.7%) și persoane din mediul urban (56%).

Cei mai mulți dintre moldoveni au deschis un cont bancar la Moldindcombank (42.5%). Topul este urmat de maib cu 38.3%. Pe locul trei se află Victoriabank cu 20.4%. Topul este continuat cu OTP Bank (9,2%) și Fincombank (4,2%).

Din total respondenți care au declarat că au cel puțin un cont bancar deschis în RM, mai puțin de 10% au cel puțin un cont bancar deschis la OTP Bank, respectiv Fincombank și BCR.

Cele mai cunoscute bănci din Republica Moldova

Cele mai cunoscute 3 bănci din RM sunt: Victoriabank (96.9%), MAIB (96.4%), Moldindcombank (95.7%). De OTP Bank au auzit 75.8% din respondenți, de Energbank – 74.7%, de FinComBank -74.3%, de Eximbank -73.5%.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.