TOP Gazprom: Republica Moldova, printre cei mai mari consumatori de metan din fosta URSS

Republica Moldova este pe locul doi la consumul de gaze printre statele din fosta URSS și pe locul patru în statele din din Europa Centrală și pe poziția opt printre țările din Europa de Vest, arată datele raportului trimestrial al concernului.

În șase luni ale anului 2021 Belarus achiziționat cea mai m are cantitate de metan de la Gazprom – 10 miliarde metri cubi, Republica Moldova – 1,6 miliarde metri cubi, Kazahstan – 1,5 miliarde metri cubi, Armenia – 1,1 miliarde metri cubi, Letonia – 1 miliard metri cubi, Lituania – 345 milioane de metri cubi, Kârgâzstan – 186 milioane de metri cubi, Estonia – 38 de milioane de metri cubi, Georgia – 4 milioane de metri cubi. Ucraina nu a cumpărat gaz de la Gazprom.

În ceea ce privește țările din Europa Centrală, Republica Moldova se află pe locul patru după Polonia – 5,2 miliarde metri cubi Ungaria – 3,9 miliarde metri cubi și Slovacia – 2,4 miliarde de metri cubi).

În statele din Europa de vest, pe prima poziție la achiziția gazului este Germania -28,8 miliarde de metri cubi, Turcia – 14,6 miliarde metri cubi, Italia – 11,3 miliarde metri cubi, Franța – 6,58 miliarde metri cubi), Austria – 5,39 miliarde metri cubi, Olanda – 4,21 miliarde de metri cubi și Marea Britanie – 1,73 miliarde de metri cubi.

Republica Moldova, deocamdată, nu a reușit să semneze un contract de livrarea metanului după expirarea precedentului la 30 septembrie. Acum două zile a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#consum #gaz #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luxul oligarhilor ruși din Londra se prăbușește la propriu. Clădiri de milioane de lire sterline, cumpărate înainte de invazia rusă în Ucraina, se degradează rapid, în timp ce proprietarii — vizați de sancțiunile occidentale — nu mai pot cheltui bani nici pentru reparații de bază, relatează Politico.

Pe faimoasa stradă Prince of Wales Terrace din Kensington, la câțiva pași de Hyde Park, două imobile deținute de David Davidovici, partener de afaceri al lui Roman Abramovici, au ajuns în ruină: tencuială căzută, fire electrice atârnând, geamuri sparte, mucegai, porumbei pe balcoane și buruieni crescute din fundație, în timp ce vilele vecine strălucesc de curățenie.

Davidovici a cumpărat proprietățile în 2018 pentru 16 milioane de lire sterline, cu scopul de a le transforma în locuințe de lux. Însă, după ce a intrat pe lista sancțiunilor impuse de Regatul Unit, întreținerea a devenit imposibilă fără aprobare de la Oficiul pentru Respectarea Sancțiunilor Financiare (OFSI), instituție copleșită de solicitări. Un simplu permis pentru schimbarea unei ferestre poate dura luni întregi, explică avocata Angelika Hellweger.

Poreclit „Londongrad” sau „Moscova de pe Tamisa”, Londra a fost magnetul preferat al miliardarilor ruși în primele două decenii ale secolului XXI. Vedete precum Abramovici, Oleg Deripaska și Alisher Usmanov au achiziționat proprietăți în cartiere ultra-exclusive, iar dezvoltatorii ridicau centre rezidențiale pentru noua elită rusă.

Conform estimărilor Transparency International, în 2022 cetățenii ruși dețineau imobile în Londra în valoare de peste 1,5 miliarde de lire sterline — o sumă care ar fi doar „vârful icebergului”, multe proprietăți fiind înregistrate pe firme off-shore opace.

Acum, casele luxoase se transformă în pericole publice, spun vecinii. Într-un caz, fragmente de tencuială și geam spart au căzut pe proprietățile alăturate, iar autoritățile locale primesc presiuni pentru a lua măsuri.

Joe Powell, deputat din Kensington, a transmis o scrisoare guvernului britanic solicitând soluționarea efectelor colaterale ale sancțiunilor, în special în sectorul imobiliar. El propune ca proprietățile aflate sub sancțiuni să fie vândute, iar fondurile să fie păstrate într-un cont special, până când sancțiunile vor fi ridicate sau va fi luată o decizie politică privind utilizarea banilor.

Avocații specializați în sancțiuni spun că situațiile devin absurde: într-un caz, într-un bloc de birouri de lux nu s-au putut face reparații sanitare, așa că angajații au fost nevoiți să aducă toalete mobile, fiindcă nu exista nicio bază legală pentru a plăti instalatorii.

Magnatul Mihail Fridman și partenerul său Piotr Aven, și ei sancționați în Marea Britanie, au declarat că nu puteau plăti nici măcar șoferul sau menajera fără aprobări speciale. În cele din urmă, au părăsit țara, invocând condițiile imposibile de viață sub regimul sancțiunilor.

Pe fundalul presiunilor politice și al scandalului public, vilele rușilor din Londra devin simboluri ale prăbușirii tăcute a unei epoci de lux ostentativ, cumpărată cu bani controversați, dar paralizată de efectele războiului și ale legislației internaționale.