Topaz sub lupa procurorilor: Insolvabilitate fictivă la uzina rușilor din Moldova

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) desfășoară în prezent acțiuni procesual-penale în Chișinău, într-un dosar care vizează abuzul de serviciu și insolvabilitatea fictivă, infracțiuni care au cauzat prejudicii considerabile atât unor persoane fizice, cât și companiilor implicate.

Aceste acțiuni vizează o întreprindere mixtă, al cărei fondator este o companie rusă, aflată pe lista sancțiunilor internaționale. Sursele indică faptul că procurorii au descins la uzina TOPAZ din Chișinău, care este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia, aceasta fiind sancționată de Occident din cauza implicării în industria militară rusă.

În februarie 2024, uzina TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, în urma unei cereri depuse de compania CPD-Industrial Grup SRL din Chișinău, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, proprietarul rețelei de magazine Bomba. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ, fiind considerată unul dintre principalii pretendenți la terenul pe care se află uzina.

Legăturile uzinei TOPAZ cu Rusia și cu industria militară au fost dezvăluite anul trecut într-o anchetă RISE Moldova, subliniindu-se că ODK este responsabilă de fabricarea motoarelor pentru avioane militare, iar sancțiunile internaționale au afectat grav activitatea sa financiară.

Deși uzina a fost scoasă la vânzare anul trecut, licitația inițială a eșuat. În august 2023, o nouă licitație a fost câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova, dar ODK a negat înstrăinarea acțiunilor.

Procurorii urmează să revină cu mai multe detalii, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii. Între timp, autoritățile monitorizează evoluția evenimentelor legate de această uzină strategică din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #uzina #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.