Topul băncilor cu cele mai mari câștiguri oferite la depozite. Creditorii de top sunt la coadă

Cei care își doresc să își plaseze banii în depozite ca să obțină un câștig din partea băncilor în loc să-i investească în alte active financiare, pot opta pentru oferte mai mult sau mai puțin avantajoase din partea bancherilor. Astfel, cele mai mari dobânzi la depozitele în lei făcute pe un an ajung la 4,25%.

Chiar dacă prognoza inflației – 6% – care a crescut micșorează câștigurile la nivel real ale celor ce își pun banii în depozite, mulți continuă să creadă că asta este varianta cea mai sigură de a face câștig dacă ai ceva bani la dispoziție. Totodată, rata dobânzii la depozite este impozitată cu 3%.

Astfel, pentru 12 luni pentru 10 mii de lei fără depuneri și retrageri suplimentare băncile oferă dobânzi care nu depășesc 4,25%.

Cea mai mare dobândă pentru un depozit este oferită de BCR – 4,25% urmată de Mobiasbanca, Comerțbank, Eurocreditbank și BCR cu un alt produs care oferă 4%.

ProCredit, Energbank și EuroCreditBank au o dobândă de 3,75%.

MAIB – cea mai mare bancă, Fincombank și Mobiasbancă – 3,50%. Victoriabank – 3,25, Moldindconbank – 3%, iar Eximbank oferă cea ma mică rată de 2,1%.

Pentru depozitele în euro dobânzile oferite de bănci câștigurile oferite de bănci sunt foarte mici și variază de la 0,1% la 1%, iar la cele în USD dobânzile sunt ceva mai mari de la 0,3% la 1,4%.

În luna august 2021, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,6 miliarde de lei, în creștere cu 23,6 la sută față de luna august 2020, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În moneda națională populația a depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei (+0,7 la sută față de luna precedentă și +5,8 la sută față de august 2020), iar în valută recalculat în lei – 1 miliard de lei (+7,0 la sută față de luna precedentă și + 61,0 la sută față de august 2020). Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 58,0 la sută, a celor în valută – 42,0 la sută.

Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 36,7 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 30,6 la sută din totalul depozitelor).

#depozite #termen #rata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.