Topul băncilor cu cele mai mari câștiguri oferite la depozite. Creditorii de top sunt la coadă

25 Sept. 2021, 07:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
25 Sept. 2021, 07:31 // Bani și Afaceri //  bani.md

Cei care își doresc să își plaseze banii în depozite ca să obțină un câștig din partea băncilor în loc să-i investească în alte active financiare, pot opta pentru oferte mai mult sau mai puțin avantajoase din partea bancherilor. Astfel, cele mai mari dobânzi la depozitele în lei făcute pe un an ajung la 4,25%.

Chiar dacă prognoza inflației – 6% –  care a crescut micșorează câștigurile la nivel real ale celor ce își pun banii în depozite, mulți continuă să creadă că asta este varianta cea mai sigură de a face câștig dacă ai ceva bani la dispoziție. Totodată, rata dobânzii la depozite este impozitată cu 3%.

Astfel, pentru 12 luni pentru 10 mii de lei fără depuneri și retrageri suplimentare băncile oferă dobânzi care nu depășesc 4,25%.

Cea mai mare dobândă pentru un depozit este oferită de BCR – 4,25% urmată de Mobiasbanca, Comerțbank, Eurocreditbank și BCR cu un alt produs care oferă 4%.

ProCredit, Energbank și EuroCreditBank au o dobândă de 3,75%.

MAIB – cea mai mare bancă, Fincombank și Mobiasbancă – 3,50%. Victoriabank – 3,25, Moldindconbank – 3%, iar Eximbank oferă cea ma mică rată de 2,1%.

Pentru depozitele în euro dobânzile oferite de bănci câștigurile oferite de bănci sunt foarte mici și variază de la 0,1% la 1%, iar la cele în USD dobânzile sunt ceva mai mari de la 0,3% la 1,4%.

În luna august 2021, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,6 miliarde de lei, în creștere cu 23,6 la sută față de luna august 2020, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În moneda națională  populația a depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei (+0,7 la sută față de luna precedentă și +5,8 la sută față de august 2020), iar în valută recalculat în lei – 1 miliard de lei (+7,0 la sută față de luna precedentă și + 61,0 la sută față de august 2020). Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 58,0 la sută, a celor în valută – 42,0 la sută.

Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de  36,7 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 30,6 la sută din totalul depozitelor).

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Primele zile după trecerea Bulgariei la euro au venit cu un șoc pentru populație. În doar 48 de ore, prețurile la produse de bază și servicii au crescut vizibil. Un exemplu este pâinea: un produs care costa 0,89 leva pe 31 decembrie a ajuns la 1,19 leva pe 2 ianuarie, adică aproximativ 0,61 euro, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 30% într-un timp extrem de scurt, scrie novinite.com.

Scumpirile s-au extins rapid și în mediul online, unde au fost observate majorări greu de explicat. De exemplu, unele recipiente din plastic au urcat într-o singură zi de la 5,23 euro la 10,22 euro, practic o dublare a prețului. În alte cazuri, cizme de cauciuc care costau 49,99 leva înainte de trecerea la euro au fost listate la 49,99 euro după 1 ianuarie, ceea ce înseamnă aproape 98 de leva, adică aproape dublu. Au existat și situații absurde, precum o pizza afișată la 18,75 leva (circa 9,6 euro), dar care la finalizarea comenzii apărea la 36,67 euro, adică de aproape patru ori mai mult.

Nici serviciile publice nu au rămas la vechile tarife. La Sofia, parcarea în zonele centrale a fost majorată la 2 euro pe oră, față de echivalentul a aproximativ un euro înainte de schimbarea monedei.

Avocatul Martin Kostov spune că, în mod normal, trecerea la euro ar fi trebuit să fie o simplă operațiune tehnică, bazată pe un curs fix și pe reguli clare de conversie. „Legea face o diferență clară între recalcularea prețului și scumpire. Ceea ce vedem acum este că mulți comercianți folosesc confuzia pentru a testa cât de mult pot crește prețurile fără a fi sancționați”, afirmă Kostov.

Potrivit acestuia, problema reală nu este euro, ci lipsa de reacție a autorităților. Atunci când regulile nu sunt aplicate ferm, perioada de tranziție devine teren fertil pentru abuzuri, iar nota de plată ajunge, în final, la cetățeni.