Topul celor mai fericite ţări din lume! Сât de fericiți sunt moldovenii

Pentru al şaselea an consecutiv, Finlanda este cea mai fericită ţară din lume, arată Happiest Countries in the World 2023.

Finlanda şi vecinii săi, Danemarca, Islanda, Suedia şi Norvegia, au obţinut toate scoruri foarte bune la măsurile pe care raportul le foloseşte pentru a-şi explica concluziile: speranţa de viaţă sănătoasă, PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, corupţia scăzută, generozitatea într-o comunitate în care oamenii au grijă unii de alţii şi libertatea de a lua decizii cheie în viaţă.

Israel urcă pe locul 4 în acest an, de pe locul 9 în clasamentul de anul trecut. Ţările de Jos (nr. 5), Elveţia (nr. 8), Luxemburg (nr. 9) şi Noua Zeelandă (nr. 10) completează topul 10.

Australia (nr. 12), Canada (nr. 13), Irlanda (nr. 14), Statele Unite (nr. 15) şi Regatul Unit (nr. 19) au intrat toate în top 20.

Naţiunea baltică a urcat în mod constant în ultimii şase ani, de pe locul 52 în 2017 pe locul 20 în ultima listă. Şi celelalte ţări baltice, Estonia (nr. 31) şi Letonia (nr. 41), au urcat, de asemenea, în clasament.

Franţa a ieşit din top 20, ajungând pe locul 21 în raportul din acest an.

În partea de jos a listei se află Afganistanul, pe locul 137. Libanul se află cu o poziţie mai sus, pe locul 136. Evaluarea medie a vieţii în aceste ţări este cu peste cinci puncte mai mică (pe o scară de la 0 la 10) decât în cele mai fericite 10 ţări.

Invazia Rusiei în Ucraina a pus ambele ţări foarte mult în centrul atenţiei la nivel mondial în momentul publicării raportului 2022. În clasamentul din acest an, Rusia este pe locul 70, iar Ucraina pe locul 92.

Republica Moldova se află pe locul 62 în topul națiunilor fericite.

Cele mai fericite ţări din lume în 2023:

Finlanda
Danemarca
Islanda
Israel
Olanda
Suedia
Norvegia
Elveţia
Luxemburg
Noua Zeelandă
Austria
Australia
Canada
Irlanda
Statele Unite ale Americii
Germania
Belgia
Republica Cehă
Regatul Unit
Lituania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fericire #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.