Topul celor mai săraci președinți din Europa

31 Ian. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

S-a realizat o listă cu cei mai slab plătiți președinți din Europa, comparându-le salariile cu venitul mediu din țările lor respective.

A fost alcătuită o listă a celor mai puțin bine plătiți președinți din Europa. Salariul lui Klaus Iohannis, președintele României, în anul 2023, era estimat la 60.142 de euro brut. În noiembrie 2023, s-a făcut cunoscut în spațiul public faptul că șeful statului primea lunar un salariu brut de aproape 5.000 de euro, informează Journo Research.

Slovenia se află în fruntea listei cu cel mai puțin bogat șef de stat din Europa. Salariul său este apropiat de cel al unui angajat de nivel mediu din țară, cu un venit anual estimat la aproape 45.000 de euro. Pe locul doi se află președintele Ucrainei.

Președintele Bulgariei se situează în fruntea clasamentului ca fiind cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, se estimează că salariul său este echivalent cu aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori mai mult decât venitul mediu din Bulgaria.

În Slovacia, președintele primește aproape de 8 ori venitul mediu, adică un venit brut estimat la peste 187.000 de euro pe an. În același timp, președintele Irlandei a câștigat în 2023 de 6,9 ori mai mult decât media pe țară, totalizând peste 331.000 de euro pe an.

În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an, aproximativ de 4 ori valoarea veniturilor medii la nivel european.

Slovenia se clasează cu cel mai sărac președinte din Europa, având un salariu aproape echivalent cu cel al unui angajat mediu în țară. Venitul anual brut este estimat la 44.701 euro, cu aproximativ 3% mai mare decât salariul mediu actual din Slovenia.

Pe locul doi se situează președintele Ucrainei, cu un salariu anual brut în 2023 de 8.134 de euro.

Urmează Serbia, cu un șef de stat care primește o compensație orară de 10,77 euro și câștigă, înainte de taxe, 20.564 euro.

Președinții Moldovei și Croației câștigă puțin mai mult decât cei menționați anterior. De asemenea, în top se află și președinții Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei. În Finlanda, PIB-ul pe cap de locuitor depășește media europeană, fiind de 54.507 dolari SUA.

În Bulgaria, președintele este cel mai bine plătit, cu un salariu anual de 124.658 euro (înainte de deduceri).

În Slovacia, șeful statului primește 7,78 salarii medii, în timp ce în Irlanda, președintele câștigă de 6,91 ori mai mult decât angajații full-time, estimându-se că ar fi încasat în jur de 331.470 euro pe an.

De asemenea, președinții din Elveția și Cipru se numără printre cei mai bogați. În Elveția, salariul anual înainte de impozitare se ridică la 285,46 euro. Președintele Klaus Iohannis are un salariu brut estimat la 60.142 euro pentru anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!