Topul muncii la negru! În ce domenii moldovenii primesc salariul în plic

Datele statistice recente arată o creștere semnificativă a ratei angajării în Moldova în anul 2023, cu numărul total de cetățeni care lucrează ajungând la peste 886.000, cu aproape 3% mai mult decât în anul precedent.

Potrivit raportului, ponderea populației ocupate în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, reprezentând 53,5%, respectiv 46,5%. Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 de ani.

Din totalul angajaților, 20,9% erau implicați în sectorul agricol, 14,4% lucrau în industrie, iar 7,1% erau angajați în construcții. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai mare pondere, cu 57,6% din numărul total de angajați.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 7,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (6,2% în 2022). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9,2%), decât pentru femei (5,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (61,8%), construcții (12,8%), comerț (5,7%) și industrie (3,7%).

În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 66,6% (în anul 2022 – 63,4%), iar în sectorul non-agricol – 11,4% (în anul 2022 – 11,1%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 26,1%.

Din totalul salariaților, 7,5% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (62,8%), construcții (13,2%) și comerț (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#salariu #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.