Topul muncii la negru! În ce domenii moldovenii primesc salariul în plic

Datele statistice recente arată o creștere semnificativă a ratei angajării în Moldova în anul 2023, cu numărul total de cetățeni care lucrează ajungând la peste 886.000, cu aproape 3% mai mult decât în anul precedent.

Potrivit raportului, ponderea populației ocupate în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, reprezentând 53,5%, respectiv 46,5%. Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 de ani.

Din totalul angajaților, 20,9% erau implicați în sectorul agricol, 14,4% lucrau în industrie, iar 7,1% erau angajați în construcții. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai mare pondere, cu 57,6% din numărul total de angajați.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 7,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (6,2% în 2022). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9,2%), decât pentru femei (5,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (61,8%), construcții (12,8%), comerț (5,7%) și industrie (3,7%).

În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 66,6% (în anul 2022 – 63,4%), iar în sectorul non-agricol – 11,4% (în anul 2022 – 11,1%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 26,1%.

Din totalul salariaților, 7,5% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (62,8%), construcții (13,2%) și comerț (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#salariu #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Cătlabuga, anunță că instituția pe care o conduce lucrează împreună cu Ministerul Justiției la un mecanism de protecție destinat fermierilor aflați în dificultate și supuși executărilor silite. Potrivit acesteia, proiectul unui act normativ a fost deja transmis Ministerului Justiției, iar ministrul de resort a confirmat că documentul urmează să fie examinată, îmbunătățit și promovat cât mai rapid.

Cătlabuga a subliniat că obiectivul principal este stoparea executărilor silite în cazul fermierilor care au un plan clar de restructurare, astfel încât să fie evitate falimentele în lanț din sectorul agricol. Ministra accentuează însă că măsura nu reprezintă o anulare a datoriilor, iar fermierii își vor păstra obligațiile față de creditori. „Vrem să oprim acele executări silite și să nu avem ridicări de bunuri de la fidejusori, dar doar pentru fermierii care au un plan de restructurare clar și viabil. Această perioadă de protecție nu îi scapă de datorii, dar îi ajută să le onoreze și să evite insolvența”, a explicat Cătlabuga.

Oficiala a menționat că proiectul este doar prima componentă a unui pachet mai amplu de măsuri legislative, care va viza inclusiv finanțarea în sectorul agricol și crearea unor instrumente suplimentare de sprijin pentru fermierii afectați de pierderi, datorii sau dificultăți financiare. Ministerul Agriculturii și Ministerul Justiției se află în dialog permanent pentru ajustarea cadrului normativ.

„Suntem în discuții bune cu Ministerul Justiției și ne dorim ca actul să fie promovat cât mai rapid. Înțelegem atât situația fermierilor care riscă să intre în insolvență, cât și responsabilitatea față de creditori. Este important să găsim o soluție echilibrată”, a declarat Cătlabuga.

Proiectul urmează să fie analizat în detaliu de Ministerul Justiției, iar ulterior să fie înaintat Guvernului pentru aprobare, astfel încât mecanismul de protecție să poată intra în vigoare în cel mai scurt timp.

La începutul lunii noiembrie, Asociația „Forța Fermierilor” anunța depsre situația dramatică din sudul Republicii Moldova, unde agricultorii afectați de secetă sunt hărțuiți și deposedați abuziv de executori judecătorești, în pofida faptului că mulți dintre ei au planuri de restructurare aprobate de instanțe. Într-o scrisoare publică adresată autorităților statului, organizația cere intervenția imediată a Guvernului și Parlamentului și instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite.