Topul muncii la negru! În ce domenii moldovenii primesc salariul în plic

Datele statistice recente arată o creștere semnificativă a ratei angajării în Moldova în anul 2023, cu numărul total de cetățeni care lucrează ajungând la peste 886.000, cu aproape 3% mai mult decât în anul precedent.

Potrivit raportului, ponderea populației ocupate în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, reprezentând 53,5%, respectiv 46,5%. Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 de ani.

Din totalul angajaților, 20,9% erau implicați în sectorul agricol, 14,4% lucrau în industrie, iar 7,1% erau angajați în construcții. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai mare pondere, cu 57,6% din numărul total de angajați.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 7,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (6,2% în 2022). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9,2%), decât pentru femei (5,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (61,8%), construcții (12,8%), comerț (5,7%) și industrie (3,7%).

În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 66,6% (în anul 2022 – 63,4%), iar în sectorul non-agricol – 11,4% (în anul 2022 – 11,1%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 26,1%.

Din totalul salariaților, 7,5% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (62,8%), construcții (13,2%) și comerț (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#salariu #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.