Trans-Oil susține decizia CSE cu privire la introducerea uleiului rafinat în lista produselor social importante

18 Mai 2022, 18:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
18 Mai 2022, 18:39 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Grupul de companii Trans-Oil susține decizia Comisiei pentru Situații Excepționale cu privire la introducerea uleiului de floarea-soarelui rafinat, dezodorizat, în lista produselor social importante.

Potrivit Trans-Oil, această decizie va contribui la stabilirea prețurilor finale pentru uleiul de floarea soarelui devenind astfel mai accesibil pentru cetățeni.

„Considerăm că decizia aceasta, semnată de Președintele Comisiei, Prim-ministrul Natalia Gavrilița, contribuie la stabilirea prețurilor finale pentru uleiul de floarea-soarelui și-l va face mai accesibil locuitorilor țării.

Noi, la rândul nostru, vom purta negocieri suplimentare cu distribuitorii și reprezentanții rețelelor în ceea ce privește construirea ulterioară a relațiilor bilaterale, ținând cont de noile prevederi legislative.

Prin această declarație, noi dorim să subliniem – conducerii țării, cât și întregii societăți, că Trans-Oil este un grup de companii cu orientare socială. Misiunea noastră nu este doar realizarea ideilor de afaceri, ci și creșterea și dezvoltarea durabilă a economiei Republicii Moldova.”

Amintim că astăzi, 18 mai, Comisia pentru Situații Excepționale a decis că pe perioada stării de urgență, uleiurile dezodorizate vor face parte din lista produselor social importante, prețul de comercializare a căror este reglementat. De asemenea, începând cu 19 mai 2022, TVA-ul la exportul și reexportul uleiului de floarea soarelui dezodorizat, inclusiv din Zona Economică Liberă și Portul Internațional Liber Giurgiulești se va face fără drept de deducere.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.