Transportatorii acuză represalii din partea MAI după protestele din iulie: „Vor să bage frica în noi”

24 Iul. 2025, 16:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2025, 16:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Transportatorilor din Moldova acuză Ministerul Afacerilor Interne că ar recurge la acțiuni de intimidare împotriva șoferilor care au participat la protestele recente din 9 și 22 iulie. Potrivit președintelui asociației, Oleg Alexa, imediat după încheierea manifestațiilor, mai mulți conducători auto au fost amendați de inspectorii Agenției Naționale Transport Auto (NSP) pentru presupusa blocare a benzilor de circulație.

„Protestele s-au desfășurat în limitele legii. Chiar și ocuparea unei benzi de circulație este permisă în cazul manifestațiilor autorizate. Aceste sancțiuni sunt represive și au scopul clar de a ne intimida”, a declarat Alexa.

Potrivit acestuia, protestele nu au vizat doar Guvernul și Ministerul Infrastructurii, ci și Ministerul Afacerilor Interne, criticat pentru corupție sistemică și argumente „aberante” în relația cu transportatorii. „Se pare că aceste sancțiuni vin ca o răzbunare din partea MAI, care nu acceptă critica și vrea să-și apere schemele de corupție”, a mai spus liderul asociației.

Alexa a anunțat că Asociația Transportatorilor va informa partenerii de dezvoltare despre aceste practici, pe care le consideră demne de un stat polițienesc. Totodată, le va oferi sprijin juridic șoferilor sancționați.

Pe 22 iulie, zeci de microbuze au protestat în fața Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cerând sprijin în fața politicilor promovate de autorități în domeniul transportului. Reprezentanții Delegației UE i-au invitat pe transportatori la o rundă de discuții ce va avea loc pe 29 iulie.

Alexa avertizează că protestele nu se vor opri: „Din contră, vor crește în amploare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.