Ce spune Institutul Oncologic despre lipsa paturilor și pacienții amânați: Răspunsurile oficiale la întrebările BANI.MD

După publicarea pe 14 iulie a investigației care vizează Institutul Oncologic, redacția BANI.MD a transmis un set de întrebări oficiale către conducerea instituției medicale. Directorul Institutului Oncologic, Ruslan Baltaga, a oferit un set de răspunsuri pe care le publicăm.

1.Care este numărul total actual de paturi funcționale din cadrul Institutului Oncologic (repartizate pe secții, daca este posibil)?

La momentul actual numărul de paturi din cadrul IMSP IO este de 800. Repartizarea pe secții este conform Nomenclatorului instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești, aprobat prin actul normativ al autorității publice centrale.

Cu titlu de informare, subsidiar, aducem la cunoștință că indicatorii de activitate medicala spitalicească sunt analizați prin prisma duratei medii de utilizare și rotația patului, dar nu de numărul faptic al paturilor.

*Indicatorii IMSP Institutul Oncologic pot fi examinați în Reportul de activitate Rapoartele de activitate privind activitatea IMSP Institutul Oncologic in anul 2022-2024, plasat pe site-ul oficial www.onco.ind.

2.Care este capacitatea teoretică maxima autorizată a instituției, conform ultimului plan de funcționare aprobat de Ministerul Sănătății?

La aceasta întrebare este dificil de a oferi informații pertinente, deoarece nu conține detalii suficiente si concludente, care sa permită identificarea corecta a acesteia. Nu este clar la ce se refera aceasta capacitate maxima a instituției?

3.Care a fast evoluția numărului de paturi începând cu anii 2019 până în prezent (informat tabelar)?

Din 2019 până în prezent numărul paturilor în cadru IMSP Institutul Oncologic nu a suferit nici o schimbare, fapt ce poate fi confirmat prin autorizațiile sanitare pentru funcționare.

4.Exista in prezent secții sau compartimente care funcționează sub capacitate sau au paturi închise din lipsa de personal, reparații sau din alte motive administrative?

În prezent nu există secții nefuncționale. La fel, nu atestăm lipsă de personal, circumstanță care ar periclita acordarea asistentei medicale de calitate. În ceea ce privește domeniul reparațiilor atragem atenția asupra faptului că aceste lucrări sunt efectuate continuu, instituția atingând performanțe vizibile de renovare la acest capitol.

* Informațiile aferente celor relalate sunt transparente și pot fi vizualizate în Rapoartele de activitate privind activitatea IMSP Institutul Oncologic in anul 2022-2024, plasate pe site-ul oficial www.onco.md.

5.Ce criterii de prioritizare sunt aplicate în cazul pacienților incluși pe liste de așteptare din lipsă de locuri?

Această întrebare la fel este un ambiguă, deoarece nu există așa zisele „liste de așteptare din lipsă de locuri”.

6.Care este numărul mediu lunar de pacienți refuzați sau amânați la internare în ultimii la doi ani din cauza lipsei de paturi?

Aceasta întrebare este una elucubranta, deoarece îmbină elemente nesupuse raporturilor statistice obligatorii. Mai mult ca atât, evidența pacienților internați/externați se conține în documentația medicală aprobată în modul corespunzător, fapt ce permite oferirea informațiilor veridice.

Ce tine de refuzuri sau amânări la internare, comunicam ca aceste circumstanțe faptice se atesta, însă nu din cauza lipsei de paturi, dar sunt întemeiați strict pe criterii medicale, cu aprecierea riscurilor pentru pacient, in vederea evitării iatrogeniei. In ultimii doi ani, anume perioada în care instituția este condusa de un alt director, va putem relata cu toata responsabilitatea ca asemenea refuzuri pe motive menționate supra nu au avut loc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paturi #oncologic #bani #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue