Tranzacție nucleară! Ucraina cumpără din Bulgaria reactoarele „fantomă” din perioada sovietică

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite achiziția a doi reactori nucleari destinați unei centrale neterminate din Bulgaria, construită inițial în perioada sovietică. Noile unități, pe care Ucraina plănuiește să le pună în funcțiune în următorii 2-3 ani, vor contribui la compensarea pierderii Centralei Nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, și la refacerea capacităților de producție distruse de bombardamentele rusești.

Negocierile pentru achiziție au început în vara anului 2023. Compania „Energoatom” spera să demareze instalarea reactoarelor la Centrala Nucleară Hmelnițki din vestul Ucrainei încă din iunie 2024. Cu toate acestea, lipsa cadrului legislativ a întârziat proiectul, potrivit Reuters. Deși tranzacția a întâmpinat critici din partea unor parlamentari și experți energetici, Rada Supremă a aprobat marți legea necesară pentru achiziție. Suma exactă a tranzacției nu a fost dezvăluită, dar oficialii ucraineni au indicat anterior că Bulgaria solicită 600 de milioane de dolari.

Reactoarele vor fi instalate la Centrala Hmelnițki, care a fost proiectată pentru patru unități, dintre care doar două au fost construite, lucrările la celelalte fiind suspendate după dezastrul de la Cernobîl.

Reactoarele achiziționate provin de la centrala nucleară „Belene” din Bulgaria, un proiect început în perioada sovietică, continuat ulterior de Rosatom și oprit în 2012. Martin Vladimirov, director în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia, a descris proiectul „Belene” drept un instrument-cheie prin care Rusia a încercat să își extindă influența asupra elitei politice și economice din Bulgaria.

În contextul în care energia nucleară reprezintă 60% din producția de electricitate a Ucrainei, reactoarele bulgare sunt esențiale. Ucraina a suferit pierderi semnificative din cauza atacurilor rusești: 90% din capacitățile de producție termică și 40% din cele hidroelectrice au fost distruse, conform autorităților ucrainene.

Ministrul Energiei din Ucraina estimează că primul dintre cei doi reactori ar putea deveni operațional în 2-3 ani. Președintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Radei, considerând-o „un pas important” pentru securitatea energetică a țării: „Acești reactori ne vor permite să trecem peste lunile de iarnă fără să depindem de importuri de energie electrică”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centrala #Energie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.