Tranzacție nucleară! Ucraina cumpără din Bulgaria reactoarele „fantomă” din perioada sovietică

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite achiziția a doi reactori nucleari destinați unei centrale neterminate din Bulgaria, construită inițial în perioada sovietică. Noile unități, pe care Ucraina plănuiește să le pună în funcțiune în următorii 2-3 ani, vor contribui la compensarea pierderii Centralei Nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, și la refacerea capacităților de producție distruse de bombardamentele rusești.

Negocierile pentru achiziție au început în vara anului 2023. Compania „Energoatom” spera să demareze instalarea reactoarelor la Centrala Nucleară Hmelnițki din vestul Ucrainei încă din iunie 2024. Cu toate acestea, lipsa cadrului legislativ a întârziat proiectul, potrivit Reuters. Deși tranzacția a întâmpinat critici din partea unor parlamentari și experți energetici, Rada Supremă a aprobat marți legea necesară pentru achiziție. Suma exactă a tranzacției nu a fost dezvăluită, dar oficialii ucraineni au indicat anterior că Bulgaria solicită 600 de milioane de dolari.

Reactoarele vor fi instalate la Centrala Hmelnițki, care a fost proiectată pentru patru unități, dintre care doar două au fost construite, lucrările la celelalte fiind suspendate după dezastrul de la Cernobîl.

Reactoarele achiziționate provin de la centrala nucleară „Belene” din Bulgaria, un proiect început în perioada sovietică, continuat ulterior de Rosatom și oprit în 2012. Martin Vladimirov, director în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia, a descris proiectul „Belene” drept un instrument-cheie prin care Rusia a încercat să își extindă influența asupra elitei politice și economice din Bulgaria.

În contextul în care energia nucleară reprezintă 60% din producția de electricitate a Ucrainei, reactoarele bulgare sunt esențiale. Ucraina a suferit pierderi semnificative din cauza atacurilor rusești: 90% din capacitățile de producție termică și 40% din cele hidroelectrice au fost distruse, conform autorităților ucrainene.

Ministrul Energiei din Ucraina estimează că primul dintre cei doi reactori ar putea deveni operațional în 2-3 ani. Președintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Radei, considerând-o „un pas important” pentru securitatea energetică a țării: „Acești reactori ne vor permite să trecem peste lunile de iarnă fără să depindem de importuri de energie electrică”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centrala #Energie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.