Tranzacție nucleară! Ucraina cumpără din Bulgaria reactoarele „fantomă” din perioada sovietică

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite achiziția a doi reactori nucleari destinați unei centrale neterminate din Bulgaria, construită inițial în perioada sovietică. Noile unități, pe care Ucraina plănuiește să le pună în funcțiune în următorii 2-3 ani, vor contribui la compensarea pierderii Centralei Nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, și la refacerea capacităților de producție distruse de bombardamentele rusești.

Negocierile pentru achiziție au început în vara anului 2023. Compania „Energoatom” spera să demareze instalarea reactoarelor la Centrala Nucleară Hmelnițki din vestul Ucrainei încă din iunie 2024. Cu toate acestea, lipsa cadrului legislativ a întârziat proiectul, potrivit Reuters. Deși tranzacția a întâmpinat critici din partea unor parlamentari și experți energetici, Rada Supremă a aprobat marți legea necesară pentru achiziție. Suma exactă a tranzacției nu a fost dezvăluită, dar oficialii ucraineni au indicat anterior că Bulgaria solicită 600 de milioane de dolari.

Reactoarele vor fi instalate la Centrala Hmelnițki, care a fost proiectată pentru patru unități, dintre care doar două au fost construite, lucrările la celelalte fiind suspendate după dezastrul de la Cernobîl.

Reactoarele achiziționate provin de la centrala nucleară „Belene” din Bulgaria, un proiect început în perioada sovietică, continuat ulterior de Rosatom și oprit în 2012. Martin Vladimirov, director în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia, a descris proiectul „Belene” drept un instrument-cheie prin care Rusia a încercat să își extindă influența asupra elitei politice și economice din Bulgaria.

În contextul în care energia nucleară reprezintă 60% din producția de electricitate a Ucrainei, reactoarele bulgare sunt esențiale. Ucraina a suferit pierderi semnificative din cauza atacurilor rusești: 90% din capacitățile de producție termică și 40% din cele hidroelectrice au fost distruse, conform autorităților ucrainene.

Ministrul Energiei din Ucraina estimează că primul dintre cei doi reactori ar putea deveni operațional în 2-3 ani. Președintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Radei, considerând-o „un pas important” pentru securitatea energetică a țării: „Acești reactori ne vor permite să trecem peste lunile de iarnă fără să depindem de importuri de energie electrică”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centrala #Energie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.