Trei giganţi bat palma pentru un proiect de anvergură în domeniul apărării: Japonia, Marea Britanie şi Italia

Pentru Tokyo şi Londra, acesta reprezintă punctul culminant al unor legături de apărare tot mai strânse, care, la rândul lor, oferă Marii Britanii un rol mai important în materie de securitate în Asia şi oferă Japoniei noi parteneri de securitate care o pot ajuta să contracareze puterea militară în creştere a Chinei.

Presiunea de a fuziona proiectul de avioane de luptă Tempest, condus de britanici, cu programul japonez de avioane de luptă F-X a fost raportată pentru prima dată de Reuters în luna iulie. Va fi pentru prima dată când Japonia va colabora cu alte ţări în afara Statelor Unite la un proiect major de echipamente de apărare.

Anunţul va avea loc înainte ca Japonia să facă publică o nouă strategie de securitate naţională şi un plan de achiziţii militare, în jurul jumătăţii lunii decembrie, au precizat sursele.

Această înzestrare cu armament, care ar putea dubla bugetul de apărare al ţării până la aproximativ 5% din produsul intern brut (PIB) în următorii cinci ani, va plăti pentru noi arme, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune menite să descurajeze China să recurgă la acţiuni militare în Marea Chinei de Est şi în zonă.

Discuţiile dintre Japonia, Marea Britanie şi Italia cu privire la noul avion de luptă, care va fi condus de BAE Systems şi Mitsubishi Heavy Industries, vor continua anul viitor pentru a pune la punct detaliile proiectului, cum ar fi cota de muncă şi modelele variantelor pe care fiecare partener le va desfăşura, au precizat sursele citate.
Partidul Liberal Democrat, aflat la guvernare în Japonia, analizează, de asemenea, propuneri de relaxare a normelor privind exporturile militare, astfel încât avionul de luptă comun să poată fi exportat, a declarat într-un interviu acordat luna trecută Itsunori Onodera, fost ministru japonez al apărării şi deputat influent.

#luptă #puteri #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.