Trei giganţi bat palma pentru un proiect de anvergură în domeniul apărării: Japonia, Marea Britanie şi Italia

Pentru Tokyo şi Londra, acesta reprezintă punctul culminant al unor legături de apărare tot mai strânse, care, la rândul lor, oferă Marii Britanii un rol mai important în materie de securitate în Asia şi oferă Japoniei noi parteneri de securitate care o pot ajuta să contracareze puterea militară în creştere a Chinei.

Presiunea de a fuziona proiectul de avioane de luptă Tempest, condus de britanici, cu programul japonez de avioane de luptă F-X a fost raportată pentru prima dată de Reuters în luna iulie. Va fi pentru prima dată când Japonia va colabora cu alte ţări în afara Statelor Unite la un proiect major de echipamente de apărare.

Anunţul va avea loc înainte ca Japonia să facă publică o nouă strategie de securitate naţională şi un plan de achiziţii militare, în jurul jumătăţii lunii decembrie, au precizat sursele.

Această înzestrare cu armament, care ar putea dubla bugetul de apărare al ţării până la aproximativ 5% din produsul intern brut (PIB) în următorii cinci ani, va plăti pentru noi arme, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune menite să descurajeze China să recurgă la acţiuni militare în Marea Chinei de Est şi în zonă.

Discuţiile dintre Japonia, Marea Britanie şi Italia cu privire la noul avion de luptă, care va fi condus de BAE Systems şi Mitsubishi Heavy Industries, vor continua anul viitor pentru a pune la punct detaliile proiectului, cum ar fi cota de muncă şi modelele variantelor pe care fiecare partener le va desfăşura, au precizat sursele citate.
Partidul Liberal Democrat, aflat la guvernare în Japonia, analizează, de asemenea, propuneri de relaxare a normelor privind exporturile militare, astfel încât avionul de luptă comun să poată fi exportat, a declarat într-un interviu acordat luna trecută Itsunori Onodera, fost ministru japonez al apărării şi deputat influent.

#luptă #puteri #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.