Vladimir Putin și-a asumat un risc uriaș lansând invazia Ucrainei în 24 februarie 2022, iar eșecul vizibil al armatei sale schimbă paradigma de putere de la Kremlin.
Pentru prima dată după decenii la putere, liderul rus se confruntă cu mari presiuni din interiorul țării, experții remarcând trei mari pericole ce îl pot răsturna din fotoliul de președinte.
La urma urmei, Moscova nu și-a asigurat recent nicio victorie majoră pe câmpul de luptă din Ucraina, iar deznodământul războiului rămâne unul imprevizibil, potrivit Huffington Post.
Șeful mercenarilor din Grupul Wagner a vorbit împotriva tacticilor Kremlinului, iar soldații din prima linie se luptă din greu și sunt demoralizați. Între timp, asasinarea unui blogger militar pro-război i-a lăsat pe mulți să se întrebe dacă există mai multe lupte interne în țară decât este dispusă Moscova să admită.
Potrivit analistului de la Institutul pentru Studiul Războiului din Rusia, Kateryna Stepanenko, Putin se confruntă acum cu provocări pe care nu le-a mai experimentat de când a preluat pentru prima dată funcția, în 2000.
Deși niciuna nu este suficient de puternică acum pentru a-i destabiliza președinția, aceste presiuni oferă o perspectivă asupra a câtor rotițe trebuie să învârtă Putin în acest moment pentru a mai rămâne la Kremlin.
Analiștii susțin că în prezent există cel puțin trei amenințări la adresa lui Putin care s-ar putea transforma în adevărate revoluții, ce pot duce la îndepărtarea sa de la putere.
1. Prigojin și Grupul Wagner
Evgheni Prigojin este un oligarh rus care are legături personale cu președintele rus și a fost odată cunoscut drept „bucătarul lui Putin”.
El a făcut titluri în presă recent pentru că a fost finanțatorul din spatele companiei mercenare, Wagner Group, timp de aproape un deceniu – și, după cum a spus Stepanenko Prigojin pare să reprezinte „o provocare neobișnuită” a lui Putin.
El a criticat deschis comandamentul militar rus și Kremlinul în ultimele luni, susținând public că victoriile pe teren se datorează mercenarilor săi – nu armatei ruse – și chiar acuzând ministerul rus al Apărării de „trădare” pentru că nu a oferit suficientă muniţie pentru trupele sale.
Nikolai Petrov, cercetător principal al Chatham House, a spus că Kremlinul va evita în mod deliberat să-l pedepsească direct pe Prigojin pentru izbucnirile sale.
El a adăugat: „Este aproape ca sub Hitler. Pentru a menține sub control forțele de ordine, agenții de putere și armata, Kremlinul trebuie să exploateze conflictele interne dintre aceștia, ceea ce face mai ușor să le controleze și să le gestioneze.”
2. Elitele ruse
Au existat unele speculații – determinate de videoclipurile distribuite pe rețelele sociale, că Putin își pierde sprijinul altora care se află în vârful lanțului de putere din Rusia. Și, desigur, fără acest grup, este ușor de crezut că Putin ar putea fi înlăturat de la putere.
Dar Petrov crede că elita rusă se concentrează de fapt pe propria lor supraviețuire – în special pe bogăția lor. În schimb, el a sugerat că oamenii au făcut asta deoarece toți se află pe un submarin în care „nu există nicio scăpare”.
El a spus că nici măcar nu există loc de manevră pentru ca aceste elite să acționeze împotriva Kremlinului, „fie că îl susțin sau nu îl susțin pe Putin”. Dar oricând pot apărea fisuri în sistem.
3.Presiunea populară
Moartea bloggerului militar pro-război, Vladlen Tatarsky, într-un atentat cu bombă din Sankt Petersburg, a făcut știri internaționale, unii întrebându-se dacă asta înseamnă că facțiunile anti-război se întorc împotriva războiului.
În timp ce volumul de arme și muniții în interiorul Rusiei va crește ca urmare a atacului, el a speculat că Putin și-ar pierde sprijinul doar dacă Rusia ar renunța la câștigurile sale actuale – precum peninsula ucraineană Crimeea și Donbasul.
Petrov a sugerat că doar dacă ceva „radical se întâmplă înainte de alegerile prezidențiale din 2024” se va schimba opinia publică – dar acest lucru este puțin probabil, deoarece contraofensiva ucraineană pare să fi încetinit.
