Trei trasee din țară, întroienite! Vremea face ravagii în Moldova

Autoritățile rutiere avertizează șoferii să evite mai multe trasee naționale din Moldova din cauza condițiilor dificile de circulație, generate de condițiile meteorologice extreme.

Chișinău – Hîncești (apropiere de Fundul-Galbenei): Circulația se desfășoară cu mare dificultate în apropiere de localitatea Fundul-Galbenei. Șoferii sunt sfătuiți să evite această rută sau să fie extrem de precauți, luând în considerare existența unor obstacole semnificative.
R1 Chișinău – Ungheni – Sculeni (Serpentina de la Cornești): În regiunea serpentinei de la Cornești, circulația este parțial sistată pe direcția Chișinău. Mașinile întâmpină dificultăți majore în a urca dealul de la Cornești. Șoferii sunt sfătuiți să caute rute alternative sau să amâne deplasările până când condițiile se îmbunătățesc.
R16 Bălti – Făleşti – Sculeni (localitatea Bocșa, raionul Fălești): În localitatea Bocșa, deplasarea camioanelor este complet imposibilă. Acestea sunt stopate pe dreapta până la intervenția utilajelor speciale. Șoferii de vehicule de mare tonaj sunt sfătuiți să găsească alternative de traseu și să se informeze cu privire la condițiile de circulație.

Totodată, traseul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, este blocat între localitățile Congaz și Svetlîi.

Echipele de intervenție rutieră lucrează pentru a rezolva problemele și a restabili circulația pe aceste trasee. Se recomandă șoferilor să fie atenți la actualizările oferite de autorități și să-și planifice călătoriile în consecință, având în vedere condițiile dificile din diferitele zone ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zapada #drumuri #circulatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.