Trompeta nemțească a lui Putin a anunțat cerințele de la Kremlin. Ce vrea Rusia de la Ucraina

Cel mai important pion al lui Vladimir Putin în Europa, fostul cancelar al Germaniei Gerhard Schroeder, a anunțat care sunt cerințele Kremlinului pentru Ucraina.

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, aflat pe statele de plată ale lui Vladimir Putin, s-a întâlnit cu acesta, la Moscova, săptămâna trecută. Putin spune acum, prin vocea lui Schroeder, că Rusia ar vrea o soluție negociată pentru războiul din Ucraina și că transporturile de cereale joacă un rol important.

„Vestea bună este că Kremlinul dorește o soluție negociată”, a declarat Schroeder. El susține că „un prim succes este acordul privind cerealele, poate că acesta poate fi extins la o încetare a focului”, a mai spus Schroeder.

Rusia și Ucraina au ajuns la un acord luna trecută pentru a debloca exporturile de cereale din porturile de la Marea Neagră, iar prima navă care transportă cereale ucrainene pe piețele mondiale de la începutul războiului este în drum spre Liban.

Schroeder susține că ar exista soluții, dar că ele nu s-au găsit, momentan. „Poate nu în 99 de ani, ca în cazul Hong Kong, ci în următoarea generație”. El susține poțiția lui Putin spunând că o alternativă la aderarea la NATO a Ucrainei ar fi o armată neutră, precum în Austria.

„Va trebui găsită o soluție bazată pe modelul cantonal elvețian”, a spus el, adăugând că va trebui văzut dacă Putin va reveni la „linia de contact” de dinainte de război.

Schroeder, cancelar din 1998 până în 2005, a declarat că este împotriva războiului din Ucraina, dar că Vladimir Putin rămâne prietenul lui. El a precizat că nu este o soluție să se distanțeze de liderul de la Kremlin, care, după ce a părăsit postul de cancelar, l-a angajat la companii de stat rusești, recompensându-l cu sume obscene pentru serviciile aduse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#prieten #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.

#companii #Investiții #bani