Trompeta nemțească a lui Putin a anunțat cerințele de la Kremlin. Ce vrea Rusia de la Ucraina

Cel mai important pion al lui Vladimir Putin în Europa, fostul cancelar al Germaniei Gerhard Schroeder, a anunțat care sunt cerințele Kremlinului pentru Ucraina.

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, aflat pe statele de plată ale lui Vladimir Putin, s-a întâlnit cu acesta, la Moscova, săptămâna trecută. Putin spune acum, prin vocea lui Schroeder, că Rusia ar vrea o soluție negociată pentru războiul din Ucraina și că transporturile de cereale joacă un rol important.

„Vestea bună este că Kremlinul dorește o soluție negociată”, a declarat Schroeder. El susține că „un prim succes este acordul privind cerealele, poate că acesta poate fi extins la o încetare a focului”, a mai spus Schroeder.

Rusia și Ucraina au ajuns la un acord luna trecută pentru a debloca exporturile de cereale din porturile de la Marea Neagră, iar prima navă care transportă cereale ucrainene pe piețele mondiale de la începutul războiului este în drum spre Liban.

Schroeder susține că ar exista soluții, dar că ele nu s-au găsit, momentan. „Poate nu în 99 de ani, ca în cazul Hong Kong, ci în următoarea generație”. El susține poțiția lui Putin spunând că o alternativă la aderarea la NATO a Ucrainei ar fi o armată neutră, precum în Austria.

„Va trebui găsită o soluție bazată pe modelul cantonal elvețian”, a spus el, adăugând că va trebui văzut dacă Putin va reveni la „linia de contact” de dinainte de război.

Schroeder, cancelar din 1998 până în 2005, a declarat că este împotriva războiului din Ucraina, dar că Vladimir Putin rămâne prietenul lui. El a precizat că nu este o soluție să se distanțeze de liderul de la Kremlin, care, după ce a părăsit postul de cancelar, l-a angajat la companii de stat rusești, recompensându-l cu sume obscene pentru serviciile aduse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#prieten #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.