De ce BERD deține cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru

Rolul extins al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sectorul bancar din Moldova în perioada în care se comitea frauda bancară ridică întrebări serioase față de această instituție financiară internațională (IFI), susțin autorii raportului „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), scrie mold-street.com.

„Deosebit de îngrijorătoare este deținerea calității de acționar în bănci în perioadele critice, când a avut loc frauda bancară la scară largă și spălarea de bani”, se constată în raportul „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), dedicat analizei factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova.

Practici dubioase și tranzacții cu Plahotniuc și Șor

Potrivit autorilor este greu de imaginat că personalul BERD nu era conștient de unele dintre practicile predominante, extrem de dubioase.

„BERD deținea acțiuni în Victoriabank și avea acorduri extinse de creditare pentru bănci pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii. Unii acționari deposedați consideră BERD drept complice la spălarea banilor, după ce au achiziționat acțiuni aflate în litigiu de la o companie din Cipru, deținută de Plahotniuc și Șor”, se precizează în raport.

Este vorba de tranzacția din ianuarie 2018, când BERD și cu Banca Transilvania au cumpărat 39,2% din capitalul Victoriabank de la firma Insidown LTD din Cipru, „deținută de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor”.

De ce organizații precum BERD și IFC, dețin cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru?

Autorii susțin că BERD investise din anul 2000 în capitalul acestei bănci și a fost pe larg implicată în sectorul bancar din Moldova, oferind credite de milioane de dolari către Victoriabank, MAIB, Moldindconbank, Mobiasbancă și FinComBank pentru a susține împrumuturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

În context cercetătorii de la CCIA susțin că BERD împreună cu Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Băncii Mondiale au preferat să intre în 2000 în capitalul Victoriabank prin intermediul unor firme din Cipru.

„Având în vedere riscul sporit al regiunii respective, apare întrebarea: de ce organizațiile internaționale, cum ar fi IFC și BERD, păstrează cote de participare în băncile moldovenești prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru?”, se întreabă autorii studiului.

Investigarea „eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”

Potrivit studiului „nu este clar ce verificări sau evaluări au fost realizate cu privire la împrumuturile specifice care au fost acordate. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la fraudă și a acțiunilor despre investigarea semnalelor de alarmă ar fi putut duce la o intervenție mai robustă din partea BERD”.

Autorii susțin că BERD ar trebui ca în următoarele 12 luni să facă o revizuire a practicilor sale în Moldova și recomandă instituiției „să finanțeze o evaluare externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”.

BERD: Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile IFI pentru curățarea sectorului bancar

Un oficial BERD a declarat pentru Mold-Street.com că instituția pe care o reprezintă „nu are niciun comentariu, cu excepția faptului că comisia nu a solicitat participarea sau comentariul BERD înainte de a-și publica concluziile”.

„Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile productive comune ale instituțiilor financiare internaționale, care au ajutat autoritățile moldovenești să curețe și să revigoreze sectorul bancar în urma infamei fraude bancare. Vom contacta comisia pentru a contribui la realizarea unei analize obiective a rolului istoric al IFI, pentru a trage concluzii fundamentate și pentru a face recomandări relevante și concentrate, care vor aduce cu adevărat beneficii economiei moldovenești”, a precoizat pentru Mold-Street.com oficialul BERD.

Menționăm că BERD este în prezent acționar majoritar la două bănci din Republica Moldova: Maib și Victoriabank.

#cote #bănci #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.