Trump, acuzat că şi-a "umflat" averea cu "miliarde de dolari" din 2011 până în 2021

Donald Trump, care vrea să fie reales preşedinte al Statelor Unite, este acuzat de miercuri de justiţia din New York că şi-a supraevaluat averea cu „miliarde de dolari” în fiecare an, din 2011 până în 2021, în cadrul unei acţiuni civile pentru fraudă în 2022, informează AFP.

Procurorul general al statului New York (echivalentul procurorului general regional), Letitia James, a transmis sute de pagini de documente acuzatoare către instanţa supremă locală pentru a susţine plângerea civilă pe care a depus-o în septembrie 2022 şi prin care cere daune de 250 de milioane de dolari de la Trump, copiii săi şi grupul lor Trump Organization pentru fraudă fiscală şi financiară.

Letitia James, magistrat ales al Partidului Democrat, îl acuză pe miliardarul republican şi pe copiii săi că au manipulat „deliberat” – în sus şi în jos – evaluările activelor grupului – cluburi de golf, hoteluri de lux şi alte proprietăţi – pentru a obţine împrumuturi mai avantajoase de la bănci sau pentru a-şi reduce impozitele.

Un proces civil urmează să aibă loc la New York începând cu 2 octombrie, după o audiere preliminară la Curtea Supremă de stat pe 22 septembrie.

În documentele judiciare dezvăluite de biroul Letitiei James, acuzarea estimează că Trump şi-a supraevaluat poziţia financiară în fiecare an între 2011 şi 2021 – deci inclusiv atunci când a fost la Casa Albă din 2017 până în 2021 – „între 17% şi 39%, sau între 812 milioane şi 2,2 miliarde de dolari” în fiecare an.

„Cel puţin din 2011, inculpaţii şi alte persoane care lucrau pentru ei la Trump Organization au umflat în mod fals cu miliarde de dolari valoarea activelor lor înregistrate în declaraţia financiară anuală a lui Donald J. Trump”, scriu procurorii newyorkezi.

„În faţa acestor dovezi, instanţa nu are nevoie de un proces pentru a stabili că inculpaţii au umflat în mod substanţial valoarea activelor lor”, susţin departamentele lui James într-un dosar judiciar.

În ianuarie anul trecut, Organizaţia Trump fusese deja condamnată la New York – deşi în baza unor acuzaţii penale – la o amendă maximă de 1,6 milioane de dolari pentru fraudă financiară şi fiscală.

Procesul civil din această toamnă promite, dacă va avea loc, va fi mai spectaculos, înaintea tuturor proceselor din 2024 care îl aşteaptă pe Donald Trump, care speră să se întoarcă la Casa Albă la 20 ianuarie 2025.
În cazul plângerii lui James, Trump a denunţat deseori un caz „ridicol” condus de un magistrat afro-american „rasist”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #avere #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.