Tuning pentru un Mercedes-AMG GT Black Series. I-au dat 1111 cai putere

Cu tuningul oferite de Opus Automotive, coupe-ul cu tracțiune din spate se dovedește a fi mai puternic și decât Bugatti Veyron.

Biroul german Opus Automotive a oferit și mai multă putere tracțiunii din spate a Mercedes-AMG GT Black Series. Aceștia l-au adus la o putere incredibilă de 1.111 cai putere. Kitul de productivitate, denumit inițial Binary Edition, va fi pus în vânzare în Europa în luna iunie a anului curtent 2021.

Cei care își vor dori o creșterea a puterii motorului AMG GT Black Series de la 730 la 1.111 cai putere, vor trebui să facă un upgrade major. La motorul model M 178 LS vor trebui înlocuite turboalimentatoarele, grupul bielă-piston, sistemul de alimentare cu combustibil. De asemenea, este necesar să întăriți „robotul” cu 7 trepte – transmisia standard nu va face față excesului de tracțiune.

Pentru cei care nu sunt pregătiți pentru o astfel de modernizare extremă a ediției speciale limitate, Opus Automotive va oferi kituri mai simple. Prin reglarea cipului și înlocuirea sistemului de evacuare, puterea „biturbo-opt” poate fi mărită la 825 sau 920 de cai putere.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.