Turbulențele provocate în lume de prăbușirea Silicon Valley Bank. Șocul, resimțit puternic și în Europa

Acţiunile băncilor din întreaga lume au scăzut luni, în ciuda asigurărilor preşedintelui SUA că sistemul financiar american este sigur FOTO Arhivă

Acţiunile băncilor din întreaga lume au scăzut luni, în ciuda asigurărilor preşedintelui SUA că sistemul financiar american este sigur, transmite BBC.

Acest lucru se întâmplă după ce autorităţile au fost nevoite să intervină pentru a proteja depozitele clienţilor atunci când creditorii americani Silicon Valley Bank (SVB) şi Signature Bank s-au prăbuşit.

Joe Biden a promis că va face „tot ce este necesar” pentru a proteja sistemul bancar. Dar investitorii se tem că şi alţi creditori ar putea fi afectaţi de consecinţele acestei situaţii, ceea ce a provocat scăderi puternice ale preţurilor acţiunilor la nivel mondial.

La începutul zilei de luni, acţiunile Santander din Spania şi Commerzbank din Germania au scăzut cu peste 10% la un moment dat. O serie de bănci americane mai mici au suferit luni pierderi şi mai mari decât cele ale băncilor europene, în ciuda faptului că şi-au asigurat clienţii că au mai mult decât suficiente lichidităţi pentru a se proteja de şocuri.

Volatilitatea a dus la speculaţii potrivit cărora Rezerva Federală americană îşi va întrerupe planurile de a continua să crească ratele dobânzilor, menite să domolească inflaţia.

Joe Biden a declarat că persoanele şi întreprinderile care au depus bani la Silicon Valley Bank vor putea avea acces la toţi banii începând de luni, după ce guvernul a intervenit pentru a le proteja integral depozitele. Mulţi clienţi din mediul de afaceri s-au confruntat cu perspectiva de a nu putea plăti personalul şi furnizorii după ce fondurile lor au fost îngheţate.

Corespondentul BBC America de Nord pentru tehnologie, James Clayton, a vorbit cu oamenii care au stat la coadă toată ziua în faţa sucursalei SVB din Menlo Park, California, pentru a-şi accesa fondurile. Întrucât banca nu mai oferea transferuri bancare, aceştia îşi scoteau banii în cecuri de casierie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbulențe #faliment #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.