Turcia cere SUA să lase Gazprombank „în afara jocului” sancțiunilor

Turcia a solicitat oficial Statelor Unite să relaxeze sancțiunile impuse împotriva băncii rusești Gazprombank, în cadrul negocierilor purtate cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Antony Blinken. Potrivit cotidianului Hurriyet, Ankara a trimis cereri oficiale pentru excluderea Gazprombank din lista de sancțiuni, ceea ce ar permite continuarea operațiunilor financiare prin această bancă. SUA au confirmat primirea acestor solicitări și au declarat că problema este în curs de evaluare.

Ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Alparslan Bayraktar, a avertizat anterior că sancțiunile impuse de SUA împotriva Gazprombank vor avea un impact direct asupra Turciei. El a subliniat că Rusia este unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze pentru Turcia, ceea ce face colaborarea cu Gazprombank esențială pentru asigurarea plăților.

În noiembrie, SUA au extins sancțiunile asupra a peste 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, precum și asupra a peste 40 de entități de intermediere financiară. Restricțiile, care vor intra în vigoare pe 20 decembrie, au stârnit îngrijorări și în Uniunea Europeană. Oficialii europeni au cerut Statelor Unite să analizeze posibilitatea unor excepții, având în vedere rolul crucial al Gazprombank în asigurarea plăților pentru gazul rusesc.

După includerea Gazprombank în lista de sancțiuni, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligația utilizării acestei bănci pentru plata gazului. Anterior, cumpărătorii străini erau obligați să deschidă conturi în ruble la Gazprombank, iar plățile erau convertite automat în ruble pe Bursa din Moscova. Noile reglementări permit o mai mare flexibilitate, inclusiv acceptarea plăților de la terți sau prin compensări reciproce ale datoriilor.

Această situație pune în evidență complexitatea relațiilor energetice internaționale, în care sancțiunile economice afectează nu doar Rusia, ci și țările care depind de resursele sale energetice. Dacă SUA și UE vor acorda concesii, acest lucru ar putea preveni o criză a aprovizionării cu gaz în regiune, dar ar putea ridica întrebări privind eficacitatea sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gazprombank #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anual, Republica Moldova importă între 1.000 și 1.500 de tone de insecticide, iar datele din perioada ianuarie-august 2024 indică un preț mediu de import de 230,8 lei/kg, în scădere cu 25% față de 2023 și cu 32% comparativ cu 2022 (340 lei/kg). Această tendință reflectă orientarea spre produse mai accesibile, inclusiv importuri de substanțe active fără brand din China, conform analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Din punct de vedere cantitativ, companiile DIOLSEM SRL (95 t), CLEBER SRL (55 t, insecticide de uz casnic), Holdingul Grando Invest Tiraspol (49 t) și IMEXAGRO SRL (33 t) domină piața în 2024. În clasamentul valoric, cele mai mari importuri sunt realizate de VADALEX-AGRO SRL (33 milioane lei), AGROSTOC CI (23,3 milioane lei) și DIAZCHIM SRL (17,2 milioane lei).

Produsele pe bază de acetamiprid sunt cele mai populare pe piața locală, utilizate pe scară largă pentru protecția culturilor legumicole. În 2024, printre cele mai importate preparate se numără: Rembek One (72,5 t la 18 lei/kg), Antimedvedca (19,5 t la 21 lei/kg) și Vamp 200 SP (13,55 t la 439 lei/kg).

De asemenea, acetamipridul fără brand, importat de companii din China, precum SHANDONG QIAOCHANG și ZHENJIANG AGROSINIC, a înregistrat volume semnificative (12,7 t), fiind destinat reambalării locale pentru reducerea costurilor.

Un alt produs notabil în 2024 este SENZI 200 SC, un insecticid pe bază de clorantraniliprol, importat în valoare de 15,1 milioane lei, datorită prețului competitiv de 2.915 lei/kg, comparativ cu alternative precum Coragen (4.889 lei/kg).

Valoarea totală a importurilor de insecticide în Moldova a fost de 334,4 milioane lei în 2023, iar în primele opt luni din 2024 s-a ridicat la 231,7 milioane lei. Segmentarea pieței continuă să se accentueze între importatori de produse de brand, generice și produse fără marcă.

Strategia de import axată pe produse mai ieftine și reambalare locală contribuie la optimizarea costurilor, dar ridică întrebări legate de siguranță și reglementare, în special pentru produsele provenite din China. Totuși, consumul orientat spre substanțe active accesibile indică preferințele fermierilor pentru soluții economice în protecția culturilor.