Turcia cere SUA să lase Gazprombank „în afara jocului” sancțiunilor

Turcia a solicitat oficial Statelor Unite să relaxeze sancțiunile impuse împotriva băncii rusești Gazprombank, în cadrul negocierilor purtate cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Antony Blinken. Potrivit cotidianului Hurriyet, Ankara a trimis cereri oficiale pentru excluderea Gazprombank din lista de sancțiuni, ceea ce ar permite continuarea operațiunilor financiare prin această bancă. SUA au confirmat primirea acestor solicitări și au declarat că problema este în curs de evaluare.

Ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Alparslan Bayraktar, a avertizat anterior că sancțiunile impuse de SUA împotriva Gazprombank vor avea un impact direct asupra Turciei. El a subliniat că Rusia este unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze pentru Turcia, ceea ce face colaborarea cu Gazprombank esențială pentru asigurarea plăților.

În noiembrie, SUA au extins sancțiunile asupra a peste 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, precum și asupra a peste 40 de entități de intermediere financiară. Restricțiile, care vor intra în vigoare pe 20 decembrie, au stârnit îngrijorări și în Uniunea Europeană. Oficialii europeni au cerut Statelor Unite să analizeze posibilitatea unor excepții, având în vedere rolul crucial al Gazprombank în asigurarea plăților pentru gazul rusesc.

După includerea Gazprombank în lista de sancțiuni, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligația utilizării acestei bănci pentru plata gazului. Anterior, cumpărătorii străini erau obligați să deschidă conturi în ruble la Gazprombank, iar plățile erau convertite automat în ruble pe Bursa din Moscova. Noile reglementări permit o mai mare flexibilitate, inclusiv acceptarea plăților de la terți sau prin compensări reciproce ale datoriilor.

Această situație pune în evidență complexitatea relațiilor energetice internaționale, în care sancțiunile economice afectează nu doar Rusia, ci și țările care depind de resursele sale energetice. Dacă SUA și UE vor acorda concesii, acest lucru ar putea preveni o criză a aprovizionării cu gaz în regiune, dar ar putea ridica întrebări privind eficacitatea sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gazprombank #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După relaxarea sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană în 2025, autoritățile din Siria intenționează să înceteze tipărirea de bancnote în Rusia și să mute producția acestora în Emiratele Arabe Unite și Germania, scrie Reuters, citând trei surse familiare cu situația.

Decizia marchează o ruptură simbolică și logistică importantă: imaginea fostului lider sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie 2024, va dispărea de pe bancnota de 2.000 de lire siriene – una dintre cele mai folosite în circulație.

Potrivit surselor citate, oficialii sirieni se află în discuții preliminare cu compania Oumolat din EAU, vizitată la începutul lunii mai de către guvernatorul Băncii Centrale a Siriei și ministrul de finanțe. În Germania, două companii au manifestat interes pentru preluarea procesului de tipărire: Bundesdruckerei, controlată de statul german, și compania privată Giesecke+Devrient, notează Reuters.

Timp de mai bine de un deceniu, Rusia a fost principalul furnizor de bancnote pentru Siria, în contextul sancțiunilor impuse de Occident care au blocat accesul Damascului la tipografiile europene. Inclusiv în primăvara acestui an, Siria a primit bancnote noi tipărite la întreprinderea rusă „Goznak”.

Criza de numerar din Siria este tot mai acută, iar explicațiile oficiale și cele din mediul bancar diferă. Guvernul susține că cetățenii acumulează lire în numerar, în timp ce bancherii afirmă că autoritățile limitează deliberat circulația banilor pentru a controla cursul de schimb. Tot mai frecvent, băncile refuză retragerile de numerar, iar afacerile sunt paralizate de lipsa lichidităților necesare pentru salarii și plăți comerciale.

Un om de afaceri sirian a declarat pentru Financial Times că „lipsa de numerar a ajuns la un punct critic. Oamenii nu mai depun bani în bănci de teama că nu-i vor mai putea retrage”. Această neîncredere în sistemul bancar datează însă de dinainte de căderea regimului Assad, când autoritățile foloseau evidențele băncilor pentru a impune taxe selective asupra celor bogați.

În prezent, pe piața neagră, o liră siriană se tranzacționează cu aproximativ 10.000 pentru un dolar american – mult mai bine decât în decembrie 2024, când rata era de 15.000 pentru un dolar. Înaintea izbucnirii războiului civil, în 2011, dolarul valora doar 50 de lire siriene.