Turkmenistanul, pregătit să intre pe piața europeană a gazelor: Ce rute sunt posibile?

Turkmenistanul este pregătit să exporte gaze naturale către țările europene, a declarat Gurbanguly Berdimuhamedow, fostul președinte al țării și actualul președinte al Halk Maslahaty (Consiliul Popular). Într-un interviu acordat postului Euronews, ale cărui declarații au fost publicate de agenția de stat „Zolotoi Vek”, Berdimuhamedow a subliniat importanța strategică a cooperării cu Europa în domeniul resurselor energetice.

Potrivit acestuia, piața europeană este una dintre cele mai mari la nivel global, iar parteneriatul dintre Așgabat și Uniunea Europeană ar aduce beneficii ambelor părți. El a precizat că Turkmenistanul este deschis pentru o colaborare activă cu partenerii europeni în ceea ce privește livrările de gaze și a menționat că unul dintre posibilele rute de export este coridorul transcaspic.

Berdimuhamedow a amintit, de asemenea, că Turkmenistanul și Uniunea Europeană mențin consultări interparlamentare regulate și că Așgabat intenționează să extindă cooperarea cu Bruxelles-ul și în cadrul dialogului privind drepturile omului.

Nu este prima dată când Turkmenistanul își exprimă interesul pentru exportul de gaze către Europa. În martie 2024, Berdimuhamedow a declarat că țara sa ia în considerare două rute pentru livrările de gaze: prima prin Marea Caspică și Azerbaidjan, cu transport ulterior prin infrastructura europeană de gazoducte, iar a doua prin Iran, în cazul în care se ajunge la un acord cu Teheranul pentru tranzitul prin infrastructura iraniană.

Anterior, în august 2023, Turkmenistanul a refuzat să transporte gaz rusesc către China, o decizie care a atras atenția asupra repoziționării sale în piața energetică globală.

#turkmenistan #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie