Turkmenistanul, pregătit să intre pe piața europeană a gazelor: Ce rute sunt posibile?

Turkmenistanul este pregătit să exporte gaze naturale către țările europene, a declarat Gurbanguly Berdimuhamedow, fostul președinte al țării și actualul președinte al Halk Maslahaty (Consiliul Popular). Într-un interviu acordat postului Euronews, ale cărui declarații au fost publicate de agenția de stat „Zolotoi Vek”, Berdimuhamedow a subliniat importanța strategică a cooperării cu Europa în domeniul resurselor energetice.

Potrivit acestuia, piața europeană este una dintre cele mai mari la nivel global, iar parteneriatul dintre Așgabat și Uniunea Europeană ar aduce beneficii ambelor părți. El a precizat că Turkmenistanul este deschis pentru o colaborare activă cu partenerii europeni în ceea ce privește livrările de gaze și a menționat că unul dintre posibilele rute de export este coridorul transcaspic.

Berdimuhamedow a amintit, de asemenea, că Turkmenistanul și Uniunea Europeană mențin consultări interparlamentare regulate și că Așgabat intenționează să extindă cooperarea cu Bruxelles-ul și în cadrul dialogului privind drepturile omului.

Nu este prima dată când Turkmenistanul își exprimă interesul pentru exportul de gaze către Europa. În martie 2024, Berdimuhamedow a declarat că țara sa ia în considerare două rute pentru livrările de gaze: prima prin Marea Caspică și Azerbaidjan, cu transport ulterior prin infrastructura europeană de gazoducte, iar a doua prin Iran, în cazul în care se ajunge la un acord cu Teheranul pentru tranzitul prin infrastructura iraniană.

Anterior, în august 2023, Turkmenistanul a refuzat să transporte gaz rusesc către China, o decizie care a atras atenția asupra repoziționării sale în piața energetică globală.

#turkmenistan #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.