Turkmenistanul, pregătit să intre pe piața europeană a gazelor: Ce rute sunt posibile?

Turkmenistanul este pregătit să exporte gaze naturale către țările europene, a declarat Gurbanguly Berdimuhamedow, fostul președinte al țării și actualul președinte al Halk Maslahaty (Consiliul Popular). Într-un interviu acordat postului Euronews, ale cărui declarații au fost publicate de agenția de stat „Zolotoi Vek”, Berdimuhamedow a subliniat importanța strategică a cooperării cu Europa în domeniul resurselor energetice.

Potrivit acestuia, piața europeană este una dintre cele mai mari la nivel global, iar parteneriatul dintre Așgabat și Uniunea Europeană ar aduce beneficii ambelor părți. El a precizat că Turkmenistanul este deschis pentru o colaborare activă cu partenerii europeni în ceea ce privește livrările de gaze și a menționat că unul dintre posibilele rute de export este coridorul transcaspic.

Berdimuhamedow a amintit, de asemenea, că Turkmenistanul și Uniunea Europeană mențin consultări interparlamentare regulate și că Așgabat intenționează să extindă cooperarea cu Bruxelles-ul și în cadrul dialogului privind drepturile omului.

Nu este prima dată când Turkmenistanul își exprimă interesul pentru exportul de gaze către Europa. În martie 2024, Berdimuhamedow a declarat că țara sa ia în considerare două rute pentru livrările de gaze: prima prin Marea Caspică și Azerbaidjan, cu transport ulterior prin infrastructura europeană de gazoducte, iar a doua prin Iran, în cazul în care se ajunge la un acord cu Teheranul pentru tranzitul prin infrastructura iraniană.

Anterior, în august 2023, Turkmenistanul a refuzat să transporte gaz rusesc către China, o decizie care a atras atenția asupra repoziționării sale în piața energetică globală.

#turkmenistan #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, trage un semnal de alarmă privind riscurile majore pentru agricultura Republicii Moldova, după ce România a decis să prelungească restricțiile la importul mai multor produse agroalimentare din Ucraina, în timp ce Chișinăul nu a adoptat măsuri similare.

Potrivit lui Slusari, această decizie creează un pericol direct pentru exporturile moldovenești, în condițiile în care România este principala piață de desfacere pentru mai multe culturi strategice. „În 2025, peste 50% din floarea-soarelui și aproximativ 20% din grâul Moldovei au fost exportate peste Prut”, a subliniat el.

Slusari amintește că în toamna anului 2023 Republica Moldova a fost foarte aproape de a fi inclusă de România în mecanismul de licențiere a importurilor, alături de Ucraina. Bucureștiul se temea atunci că produsele ucrainene ar putea intra pe piața românească sub „steag moldovenesc”, eludând restricțiile impuse Kievului.

„Proiectul deciziei era deja pe masa Guvernului României. Ne-a salvat doar faptul că România a introdus mecanismul de licențiere pentru cereale și floarea-soarelui din Ucraina. Acum acest mecanism nu mai există”, avertizează Slusari.

În acest context, fostul lider al fermierilor afirmă că România, deși sprijină Ucraina la maximum, își protejează ferm propriii producători, în timp ce Republica Moldova riscă să rămână descoperită în fața unui nou val de măsuri protecționiste regionale.