Turkmenistanul, pregătit să intre pe piața europeană a gazelor: Ce rute sunt posibile?

Turkmenistanul este pregătit să exporte gaze naturale către țările europene, a declarat Gurbanguly Berdimuhamedow, fostul președinte al țării și actualul președinte al Halk Maslahaty (Consiliul Popular). Într-un interviu acordat postului Euronews, ale cărui declarații au fost publicate de agenția de stat „Zolotoi Vek”, Berdimuhamedow a subliniat importanța strategică a cooperării cu Europa în domeniul resurselor energetice.

Potrivit acestuia, piața europeană este una dintre cele mai mari la nivel global, iar parteneriatul dintre Așgabat și Uniunea Europeană ar aduce beneficii ambelor părți. El a precizat că Turkmenistanul este deschis pentru o colaborare activă cu partenerii europeni în ceea ce privește livrările de gaze și a menționat că unul dintre posibilele rute de export este coridorul transcaspic.

Berdimuhamedow a amintit, de asemenea, că Turkmenistanul și Uniunea Europeană mențin consultări interparlamentare regulate și că Așgabat intenționează să extindă cooperarea cu Bruxelles-ul și în cadrul dialogului privind drepturile omului.

Nu este prima dată când Turkmenistanul își exprimă interesul pentru exportul de gaze către Europa. În martie 2024, Berdimuhamedow a declarat că țara sa ia în considerare două rute pentru livrările de gaze: prima prin Marea Caspică și Azerbaidjan, cu transport ulterior prin infrastructura europeană de gazoducte, iar a doua prin Iran, în cazul în care se ajunge la un acord cu Teheranul pentru tranzitul prin infrastructura iraniană.

Anterior, în august 2023, Turkmenistanul a refuzat să transporte gaz rusesc către China, o decizie care a atras atenția asupra repoziționării sale în piața energetică globală.

#turkmenistan #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.