TurkStream, ruta de aur a gazelor rusești: Exporturile către Europa sparg recordurile istorice

Exporturile de gaze naturale rusești către Europa, prin gazoductul TurkStream, au atins un record de peste 50 de milioane de metri cubi (mcm) pe zi în luna ianuarie, conform calculelor preliminare realizate de Reuters. Creșterea survine în contextul în care tranzitul prin Ucraina a fost oprit.

Aceleași date sunt confirmate și de agenția rusă Tass, care a raportat sâmbătă că exporturile de gaze prin TurkStream au ajuns la un maxim istoric de la lansarea gazoductului în 2020. Potrivit acesteia, volumul total lunar a fost de 1,56 miliarde de metri cubi (bcm), bazându-se pe datele rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG).

Turcia a rămas singura rută pentru gazul rusesc către Europa, după ce acordul de tranzit pe cinci ani dintre Moscova și Kiev nu a fost reînnoit la expirarea sa pe 1 ianuarie. Gazoductul TurkStream, cu o capacitate de 31,5 miliarde de metri cubi anual, traversează Marea Neagră și este destinat alimentării Turciei, precum și țărilor din sudul și sud-estul Europei.

Potrivit calculelor bazate pe datele ENTSOG, exporturile de gaze prin TurkStream au crescut cu 26,8% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 50,6 mcm pe zi, comparativ cu 39,9 mcm în ianuarie 2024, a relatat Reuters.

În total, livrările de gaze rusești către Europa prin TurkStream au însumat 1,57 miliarde de metri cubi în luna ianuarie, în creștere de la 1,24 miliarde în ianuarie anul trecut și de la 1,54 miliarde în decembrie 2024.

În 2022, Rusia a furnizat aproximativ 63,8 miliarde de metri cubi de gaze către Europa prin diverse rute, conform datelor Gazprom și calculelor Reuters. Acest volum s-a prăbușit cu 55,6% în 2023, ajungând la 28,3 miliarde, dar a crescut la aproximativ 32 de miliarde în 2024.

#turkstream #gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.