TurkStream, ruta de aur a gazelor rusești: Exporturile către Europa sparg recordurile istorice

Exporturile de gaze naturale rusești către Europa, prin gazoductul TurkStream, au atins un record de peste 50 de milioane de metri cubi (mcm) pe zi în luna ianuarie, conform calculelor preliminare realizate de Reuters. Creșterea survine în contextul în care tranzitul prin Ucraina a fost oprit.

Aceleași date sunt confirmate și de agenția rusă Tass, care a raportat sâmbătă că exporturile de gaze prin TurkStream au ajuns la un maxim istoric de la lansarea gazoductului în 2020. Potrivit acesteia, volumul total lunar a fost de 1,56 miliarde de metri cubi (bcm), bazându-se pe datele rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG).

Turcia a rămas singura rută pentru gazul rusesc către Europa, după ce acordul de tranzit pe cinci ani dintre Moscova și Kiev nu a fost reînnoit la expirarea sa pe 1 ianuarie. Gazoductul TurkStream, cu o capacitate de 31,5 miliarde de metri cubi anual, traversează Marea Neagră și este destinat alimentării Turciei, precum și țărilor din sudul și sud-estul Europei.

Potrivit calculelor bazate pe datele ENTSOG, exporturile de gaze prin TurkStream au crescut cu 26,8% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 50,6 mcm pe zi, comparativ cu 39,9 mcm în ianuarie 2024, a relatat Reuters.

În total, livrările de gaze rusești către Europa prin TurkStream au însumat 1,57 miliarde de metri cubi în luna ianuarie, în creștere de la 1,24 miliarde în ianuarie anul trecut și de la 1,54 miliarde în decembrie 2024.

În 2022, Rusia a furnizat aproximativ 63,8 miliarde de metri cubi de gaze către Europa prin diverse rute, conform datelor Gazprom și calculelor Reuters. Acest volum s-a prăbușit cu 55,6% în 2023, ajungând la 28,3 miliarde, dar a crescut la aproximativ 32 de miliarde în 2024.

#turkstream #gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.