TurkStream, ruta de aur a gazelor rusești: Exporturile către Europa sparg recordurile istorice

Exporturile de gaze naturale rusești către Europa, prin gazoductul TurkStream, au atins un record de peste 50 de milioane de metri cubi (mcm) pe zi în luna ianuarie, conform calculelor preliminare realizate de Reuters. Creșterea survine în contextul în care tranzitul prin Ucraina a fost oprit.

Aceleași date sunt confirmate și de agenția rusă Tass, care a raportat sâmbătă că exporturile de gaze prin TurkStream au ajuns la un maxim istoric de la lansarea gazoductului în 2020. Potrivit acesteia, volumul total lunar a fost de 1,56 miliarde de metri cubi (bcm), bazându-se pe datele rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG).

Turcia a rămas singura rută pentru gazul rusesc către Europa, după ce acordul de tranzit pe cinci ani dintre Moscova și Kiev nu a fost reînnoit la expirarea sa pe 1 ianuarie. Gazoductul TurkStream, cu o capacitate de 31,5 miliarde de metri cubi anual, traversează Marea Neagră și este destinat alimentării Turciei, precum și țărilor din sudul și sud-estul Europei.

Potrivit calculelor bazate pe datele ENTSOG, exporturile de gaze prin TurkStream au crescut cu 26,8% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 50,6 mcm pe zi, comparativ cu 39,9 mcm în ianuarie 2024, a relatat Reuters.

În total, livrările de gaze rusești către Europa prin TurkStream au însumat 1,57 miliarde de metri cubi în luna ianuarie, în creștere de la 1,24 miliarde în ianuarie anul trecut și de la 1,54 miliarde în decembrie 2024.

În 2022, Rusia a furnizat aproximativ 63,8 miliarde de metri cubi de gaze către Europa prin diverse rute, conform datelor Gazprom și calculelor Reuters. Acest volum s-a prăbușit cu 55,6% în 2023, ajungând la 28,3 miliarde, dar a crescut la aproximativ 32 de miliarde în 2024.

#turkstream #gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.