Lupta economică se intensifică: Tarifele lui Trump și răspunsul calculat al Chinei

02 Feb. 2025, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2025, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Într-o fabrică de pe coasta de est a Chinei, aerul comprimat modelează pielea netedă pentru a da viață unor cizme de cowboy destinate pieței americane. Însă acum, aceste produse se confruntă cu incertitudinea economică generată de politica tarifară a fostului și actualului președinte Donald Trump. Vânzările anuale, care ajungeau la un milion de perechi, au scăzut semnificativ de la primul val de tarife impuse în mandatul său anterior, arată un raport al BBC.

În perioada 2017-2019, Trump a lansat o serie de tarife împotriva Chinei, declanșând un război comercial major între cele două economii globale. Acum, cu Trump revenit la Casa Albă, firmele chinezești sunt din nou în alertă, pregătindu-se pentru o nouă rundă de taxe vamale. Președintele american a anunțat deja o taxă de 10% asupra importurilor chinezești, care ar urma să intre în vigoare de la 1 februarie, oferind totuși un timp limitat pentru negocieri.

În ciuda acestei incertitudini, marile companii occidentale precum Nike, Adidas și Puma au început deja să își mute producția din China în Vietnam, iar antreprenorii chinezi analizează, de asemenea, mutarea în Asia de Sud-Est. Proprietarul fabricii de cizme, unde lucrează domnul Peng, ia în considerare relocarea producției în această regiune, însă acest pas ar însemna pierderea forței de muncă locale, formată din oameni care și-au dedicat decenii întregi acestui loc de muncă.

Impactul tarifelor anterioare încă se resimte. În 2019, un val suplimentar de taxe de 15% a lovit produsele chinezești, inclusiv îmbrăcămintea și încălțămintea, iar fabrica domnului Peng a fost direct afectată: comenzile au scăzut semnificativ, iar numărul angajaților a scăzut drastic de la peste 500 la doar 200. Acum, fabricile chinezești, care depind de piețele occidentale, se confruntă cu o presiune economică mai mare, pe măsură ce cumpărătorii americani caută alternative în afaceri externe.

China a devenit cel mai mare producător mondial datorită unui sistem de producție bazat pe costuri reduse și o infrastructură industrială bine pusă la punct. Totuși, acest statut a fost contestat nu doar de SUA, dar și de Uniunea Europeană, care a impus tarife asupra importurilor de vehicule electrice chinezești, acuzând Beijingul de practici neloiale. Trump a amplificat acest discurs, susținând că China creează un avantaj nedrept pentru companiile sale prin subvenții guvernamentale.

Deși China avertizează că un nou război comercial nu ar aduce beneficii pentru nicio parte, Trump pare pregătit să utilizeze tarifele drept instrument de negociere. Pe lângă taxe de 10%, liderul american ar putea cere Chinei să intervină în probleme globale, precum combaterea traficului de droguri și gestionarea influenței sale asupra Rusiei în contextul războiului din Ucraina. Totuși, absența unui acord ar putea conduce la o escaladare economică semnificativă între cele două puteri mondiale.

În acest timp, tot mai multe companii chineze se mută în Cambodgia, unde fabricile produc pentru mari retaileri americani precum Walmart și Costco. Investițiile chineze în Asia de Sud-Est cresc, iar relocarea producției ar putea deveni o soluție viabilă pentru a evita taxele vamale americane. Cu toate acestea, materialele și componentele de bază continuă să provină din China, menținând astfel țara ca un jucător-cheie în lanțurile de aprovizionare globale. Firmele chinezești se pregătesc pentru o perioadă economică incertă, cu turbulențe posibile pe fondul politicii tarifare din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 13:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 13:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei înăsprește politica monetară și majorează rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual, în încercarea de a tempera presiunile inflaționiste care s-au intensificat în ultimele luni.

Decizia a fost adoptată de Comitetul executiv al BNM, care a stabilit și rata la creditele overnight la 11%, rata pentru operațiunile repo la 9,25% anual și rata la depozitele overnight la 7% anual.

În același timp, normele rezervelor obligatorii au fost menținute la nivelurile actuale: 18% pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

BNM explică menținerea conduitei restrictive prin intensificarea presiunilor inflaționiste atât din partea ofertei, pe fondul scumpirii resurselor energetice, alimentelor și materiilor prime pe piețele internaționale, cât și din partea cererii interne, susținută de creșterea veniturilor disponibile ale populației.

Prin această decizie, banca centrală urmărește să reducă presiunile inflaționiste, să atenueze efectele secundare ale șocurilor de ofertă, să stimuleze economisirea în detrimentul consumului și să readucă inflația în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Inflația anuală a ajuns în luna august la 6,96%, cu 0,62 puncte procentuale peste nivelul din iulie, depășind limita superioară a coridorului țintei BNM.

Totuși, dinamica inflației a fost mai redusă decât anticipa banca centrală în Raportul asupra inflației din august 2026. BNM explică această diferență în principal prin faptul că ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată, ceea ce a ținut temporar sub control componenta prețurilor reglementate.

Riscurile externe rămân ridicate. BNM invocă incertitudinile geopolitice, volatilitatea piețelor energetice și perspectivele moderate de creștere economică în zona euro. În același timp, inflația medie anuală din zona euro este așteptată să rămână peste ținta BCE, iar Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânzile reprezentative cu 25 de puncte de bază începând cu 16 septembrie 2026.

Presiunile vin și dinspre piața energetică. De la începutul lunii septembrie, cotațiile petrolului Brent și ale gazului Dutch TTF au crescut pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran, alimentând temerile privind persistența inflației la nivel global.

BNM precizează că va continua să urmărească evoluțiile interne și externe, iar următoarele decizii de politică monetară vor depinde de noile perspective asupra inflației.