Ucraina a primit "aproximativ 10% din armele" pe care le dorește de la Occident

Ucraina a primit “aproximativ 10% din armele” de care are nevoie de la partenerii săi occidentali pentru a lupta cu armata rusă pe teren, a declarat marți Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit AFP.

“Dintre armele de care avem nevoie, am primit aproximativ 10%”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Anna Maliar, pentru televiziunea ucraineană.

“Indiferent cât de mult muncește Ucraina, indiferent cât de profesionistă este armata noastră, fără ajutorul partenerilor occidentali nu vom putea câștiga acest război”, a declarat Maliar.

Ea a spus că “trebuie stabilite termene clare (pentru livrări)”, “pentru că fiecare zi de întârziere este o altă zi împotriva vieților soldaților ucraineni, a poporului nostru”, a susținut ea.

“Nu putem aștepta prea mult timp pentru că situația este foarte dificilă”, a spus ea, în special în estul regiunii Donbass, unde rușii fac progrese treptate de câteva săptămâni până la punctul de a controla practic regiunea Lugansk.

Ministrul adjunct al apărării a cerut un “calendar precis (…) în viitorul apropiat”, pe lângă menținerea “disponibilității partenerilor noștri occidentali” de a sprijini financiar și militar Ucraina.

La începutul zilei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat din nou Occidentul să trimită “mai multe arme și echipamente militare mai repede”, deoarece “rușii au de zece, de o sută de ori mai mult”.
Potrivit acestuia, armata ucraineană “nu are suficiente arme cu rază lungă de acțiune” și “vehicule blindate”, a detaliat el în timpul unei videoconferințe cu jurnaliștii danezi.

“Viteza de recucerire a teritoriilor ocupate depinde cu adevărat de ajutorul și armele” trimise de Occident, a declarat Zelenski. “Dacă ni se dau mai multe arme, atunci putem merge mai departe”, a spus el.

Lista echipamentelor militare de care mai are nevoie Ucraina

Înaintea summitului miniștrilor Apărării care va avea loc miercuri la Bruxelles, Ucraina face apel către Occident la „paritate” în privința armelor grele, astfel încât să poată câștiga războiul declanșat de Rusia în 24 februarie, conform CNN.

1.000 de obuziere calibrul 155 mm;
300 de sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS);
500 de tancuri;
2.000 de vehicule blindate;
1.000 de drone.

#armament #occident #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.