Ucraina a transmis Moldovei rezultatele analizelor UE privind carnea de pui și așteaptă decizia reluării exporturilor

14 Mart. 2026, 15:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Mart. 2026, 15:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ucraina a transmis părții moldovenești rezultatele analizelor de laborator ale cărnii de pui, efectuate într-un laborator european, și așteaptă acum o decizie privind reluarea exporturilor în Republica Moldova ale produselor unuia dintre cei mai mari producători ucraineni de carne de pui  SA „Mironovskaia Ptițefabrika”.

O scrisoare oficială în acest sens a fost trimisă de către șeful interimar al Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, Andrii Kreitor, directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova, Radu Musteață.

Este vorba despre punerea în aplicare a înțelegerilor la care au ajuns autoritățile de reglementare din cele două țări în cadrul unei reuniuni de lucru online, desfășurate la 12 martie 2026. În urma acesteia, Serviciul ucrainean pentru siguranța alimentelor a transmis către ANSA rezultatele unor analize suplimentare de laborator privind produsele companiei „Mironovskaia Ptițefabrika”.

La rândul său, ANSA a confirmat recepționarea rezultatelor acestor analize. Șefa serviciului de presă al instituției, Mariana Grați, a declarat că agenția va prezenta în scurt timp concluziile raportului laboratorului european.

Testele au fost efectuate într-un laborator european acreditat, utilizând metode care respectă cerințele legislației Uniunii Europene. Analizele au vizat determinarea cantităților reziduale de metronidazol o substanță a cărei utilizare în producția de produse de origine animală este strict controlată.

Probele pentru analiză au fost prelevate la unitățile de producție ale companiei din regiunea Cerkasî, în cadrul controlului de stat. Prelevarea a fost realizată de o comisie autorizată, cu participarea reprezentanților organelor teritoriale de control de stat, ai laboratorului veterinar de stat și ai operatorului economic.

În total au fost colectate 72 de probe de ser sanguin de la pui broiler de diferite vârste. Toate probele au fost sigilate, documentate corespunzător și transmise pentru analize de laborator. Rezultatele obținute au fost transmise oficial de partea ucraineană autorității de reglementare din Moldova, împreună cu informațiile aferente.

Autoritățile ucrainene subliniază că astfel Ucraina și-a îndeplinit partea de angajamente stabilite în timpul consultărilor dintre instituțiile competente ale celor două state. În prezent, partea ucraineană așteaptă pasul următor din partea autorităților moldovenești – o decizie privind reluarea exporturilor produselor companiei „Mironovskaia Ptițefabrika” pe piața Republicii Moldova.

Carnea de pui din Ucraina a fost livrată timp de mai mulți ani pe piața moldovenească, unde a concurat cu succes atât cu producătorii locali, cât și cu importurile din alte state, datorită raportului competitiv dintre preț și calitate. Reluarea exporturilor este importantă nu doar pentru compania producătoare, ci și pentru menținerea prezenței stabile a produselor ucrainene pe această piață.

Serviciul ucrainean pentru siguranța alimentelor subliniază că cooperarea dintre Ucraina și Republica Moldova în domeniul controlului veterinar și sanitar continuă într-un format constructiv, iar cele două părți mențin un dialog constant pentru soluționarea aspectelor tehnice și respectarea standardelor internaționale privind siguranța alimentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.