Ucraina are o creștere de 640% a cheltuielilor militare. Cât a plusat Putin în armata Rusiei

În contextul războiului din Ucraina provocat de Putin, se observă un fenomen îngrijorător pentru omenire: creșterea alarmantă a înarmărilor.

Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) a dat publicității pe 24 aprilie 2023, datele referitoare la cheltuielile militare din 2022, subliniind faptul că Ucraina și-a sporit cu 640% aceste fonduri, până la 44 de miliarde de dolari. În schimb, Rusia lui Putin a ajuns la suma de 86,4 miliarde de dolari, însă creșterea a fost una mult mai mică.

În plus, cei mai mari cheltuitori din lume în domeniul înarmărilor din 2022 au fost: Statele Unite, China și Rusia, volumul acestora reprezentând 56% din totalul mondial, potrivit SIPRI.

Cheltuielile militare mondiale au crescut pentru al optulea an consecutiv în 2022 la un maxim istoric de 2240 de miliarde de dolari. De departe, cea mai puternică creștere a cheltuielilor (+13 la sută) a fost observată în Europa și a fost în mare parte cauzată de cheltuielile rusești și ucrainene. Cu toate acestea, ajutorul militar acordat Ucrainei și preocupările cu privire la o amenințare sporită din partea Rusiei au influențat puternic deciziile de cheltuieli ale multor alte state, la fel ca și tensiunile din Asia de Est.

„Creșterea continuă a cheltuielilor militare globale din ultimii ani este un semn că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a declarat dr. Nan Tian, cercetător principal la Programul SIPRI de cheltuieli militare și producție de arme. „Statele își întăresc puterea militară ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate, pe care nu prevăd să se îmbunătățească în viitorul apropiat.”
Cheltuielile militare ale statelor din Europa Centrală și de Vest au totalizat 345 de miliarde de dolari în 2022. În termeni reali, cheltuielile acestor state au depășit pentru prima dată cele din 1989, când Războiul Rece se încheia, și au fost cu 30% mai mari decât în 2013.

„Invazia Ucrainei a avut un impact imediat asupra deciziilor de cheltuieli militare în Europa Centrală și de Vest. Aceasta a inclus planuri multianuale de creștere a cheltuielilor din partea mai multor guverne”, a spus dr. Diego Lopes da Silva, cercetător principal la Programul SIPRI.

Unele dintre cele mai puternice creșteri au fost observate în Finlanda (+36 la sută), Lituania (+27 la sută), Suedia (+12 la sută) și Polonia (+11 la sută). Rusia și Ucraina sporesc cheltuielile militare pe măsură ce războiul continuă.

Cheltuielile militare rusești au crescut cu aproximativ 9,2% în 2022, la aproximativ 86,4 miliarde de dolari. Acest lucru a fost echivalent cu 4,1% din produsul intern brut (PIB) al Rusiei în 2022, în creștere de la 3,7% din PIB în 2021.

Cheltuielile militare ale Ucrainei au ajuns la 44,0 miliarde de dolari în 2022, mărire cu 640% față de anul precedent, aceasta a fost cea mai mare creștere pe un an a cheltuielilor militare ale unei țări înregistrată vreodată în datele SIPRI.

Ca urmare a creșterii cheltuielilor și a prejudiciilor cauzate de război asupra economiei Ucrainei, povara militară (cheltuielile militare ca pondere din PIB) a crescut la 34% din PIB în 2022, de la 3,2% în 2021.

Statele Unite rămân de departe cel mai mare cheltuitor militar din lume. Cheltuielile militare americane au ajuns la 877 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce reprezintă 39% din totalul cheltuielilor militare globale și de trei ori mai mult decât suma cheltuită de China (292 miliarde dolari), al doilea cel mai mare cheltuitor din lume. Creșterea cu 0,7% în termeni reali a cheltuielilor SUA în 2022 ar fi fost și mai mare dacă nu ar fi fost cele mai ridicate niveluri ale inflației din 1981.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armata #state #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.