Ucraina devine cea mai recentă ţară care legalizează Bitcoinul. Ce presupune decizia

Ucraina este a cincea ţară care a stabilit un set de reguli pentru piaţa criptomonedelor. În cazul în care legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea.

Într-un vot aproape unanim, Parlamentul ucrainian a adoptat o lege care legalizează şi reglementează moneda digitală. Proiectul a fost pus în mişcare în 2020, iar acum se îndreaptă către biroul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Până astăzi, criptomonedele au existat într-o zonă juridică gri în Ucraina. Cetăţenii puteau cumpăra şi schimba monede virtuale, însă companiile şi exchange-urile cu expunere pe crypto erau atent supravegheate de forţele de ordine, scrie Ziarul Financiar.

Conform publicaţiei Kyiv Post, autorităţile au ales o abordare ofensivă vis-a-vis de criptomonede, descriindu-le drept o „înşelătorie” şi „confiscând adesea echipamente scumpe fără să ofere vreo justificare” în acest sens.

De exemplu, în august, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a blocat o reţea de aşa-numite „exchange-uri clandestine de criptomonede” din capitala Kiev. SBU a susţinut că aceste exchange-uri facilitau spălarea de bani şi ofereau anonimitate tranzacţiilor.

Noua legislaţie precizează anumite modalităţi de protecţie anti-fraudă pentru persoanele care deţin Bitcoin şi alte monede digitale, parlamentarii făcând astfel un prim pas în ceea ce priveşte definirea terminologiei de bază în spaţiul crypto. Dacă legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea ucraineană.

Spre deosebire de decizia Congresului din El Salvador, legea din Ucraina nu înseamnă că ţara va adopta Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, moneda nefiind pusă în aceeaşi categorie cu grivna, moneda naţională a Ucrainei.

Până în 2022, ţara plănuieşte să deschidă piaţa criptomonedelor către businessuri şi investitori, potrivit Kiev Post.

Bitcoinul a scăzut cu 1,46% în ultimele 24 de ore, arată datele agregate de CoinDesk, ajungând în prezent la aproape 46.000 de dolari. Volumul tranzacţionat în acelaşi interval de timp este de 1,12 miliarde de dolari. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, este pe plus cu 1%, în timp ce Cardano şi Dogecoin au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 0,35%.

#legalizeaza #decizie #Ucraina #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova este identificată în raportul KPMG „Illicit Cigarette Consumption in Europe – 2024 Results” ca fiind o sursă activă și un coridor de tranzit major pentru comerțul ilicit cu țigări care afectează grav statele din Uniunea Europeană, în special România.

Conform documentului, 38,9 miliarde de țigarete ilicite au fost consumate în 2024 în Uniunea Europeană – cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Deși Moldova nu este membru UE, ea este menționată expres ca țară sursă sau de tranzit pentru volume mari de produse din tutun care intră ilegal în spațiul comunitar.

Experții KPMG notează că țigările provenite din Moldova, împreună cu cele din Ucraina și Belarus, alimentează o rețea infracțională extinsă care pătrunde în mod constant pe piețele din România, Polonia, Ungaria și țările baltice. Frontiera moldo-română este una dintre cele mai active rute de introducere ilegală a țigărilor în UE.

Țigările ilicite ajung pe teritoriul Uniunii fie prin: contrabandă clasică (ascunse în autovehicule, trenuri sau camioane de marfă), fie prin metode moderne: dronă, coletărie poștală și vânzări online prin social media, în special în zonele de frontieră slab controlate.

România a fost printre cele mai afectate piețe, înregistrând un consum ilicit estimat la peste 2 miliarde de țigarete în 2024. Aproximativ 30% din acest volum este suspectat că provine din Moldova și Ucraina, afirmă surse din industrie.

Pierderile bugetare pentru România din cauza contrabandei cu țigări au fost estimate la peste 700 de milioane de euro, iar experții atrag atenția că fără sprijin regional, inclusiv din partea Moldovei, combaterea acestui fenomen este imposibilă.

Deși autoritățile de la Chișinău au anunțat periodic capturi de țigări de contrabandă și intensificări ale controalelor, KPMG avertizează că eforturile sunt izolate și reactive, fără o strategie sistemică de prevenire. Lipsa unui sistem electronic de trasabilitate a produselor din tutun și slaba cooperare regională permit grupărilor ilegale să opereze nestingherite.

Totodată, Moldova rămâne atractivă pentru rețelele de contrabandă din cauza: nivelului scăzut al accizelor la produsele din tutun comparativ cu UE, controlului slab al frontierelor, mai ales în zona transnistreană și prezenței unor capacități de producție neautorizate în stânga Nistrului.