Ucraina devine cea mai recentă ţară care legalizează Bitcoinul. Ce presupune decizia

Ucraina este a cincea ţară care a stabilit un set de reguli pentru piaţa criptomonedelor. În cazul în care legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea.

Într-un vot aproape unanim, Parlamentul ucrainian a adoptat o lege care legalizează şi reglementează moneda digitală. Proiectul a fost pus în mişcare în 2020, iar acum se îndreaptă către biroul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Până astăzi, criptomonedele au existat într-o zonă juridică gri în Ucraina. Cetăţenii puteau cumpăra şi schimba monede virtuale, însă companiile şi exchange-urile cu expunere pe crypto erau atent supravegheate de forţele de ordine, scrie Ziarul Financiar.

Conform publicaţiei Kyiv Post, autorităţile au ales o abordare ofensivă vis-a-vis de criptomonede, descriindu-le drept o „înşelătorie” şi „confiscând adesea echipamente scumpe fără să ofere vreo justificare” în acest sens.

De exemplu, în august, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a blocat o reţea de aşa-numite „exchange-uri clandestine de criptomonede” din capitala Kiev. SBU a susţinut că aceste exchange-uri facilitau spălarea de bani şi ofereau anonimitate tranzacţiilor.

Noua legislaţie precizează anumite modalităţi de protecţie anti-fraudă pentru persoanele care deţin Bitcoin şi alte monede digitale, parlamentarii făcând astfel un prim pas în ceea ce priveşte definirea terminologiei de bază în spaţiul crypto. Dacă legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea ucraineană.

Spre deosebire de decizia Congresului din El Salvador, legea din Ucraina nu înseamnă că ţara va adopta Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, moneda nefiind pusă în aceeaşi categorie cu grivna, moneda naţională a Ucrainei.

Până în 2022, ţara plănuieşte să deschidă piaţa criptomonedelor către businessuri şi investitori, potrivit Kiev Post.

Bitcoinul a scăzut cu 1,46% în ultimele 24 de ore, arată datele agregate de CoinDesk, ajungând în prezent la aproape 46.000 de dolari. Volumul tranzacţionat în acelaşi interval de timp este de 1,12 miliarde de dolari. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, este pe plus cu 1%, în timp ce Cardano şi Dogecoin au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 0,35%.

#legalizeaza #decizie #Ucraina #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.