Ucraina trebuie să fie pregătită să-şi exporte cerealele în principal pe Dunăre

În luna iulie a anului trecut, ONU şi Turcia au intermediat un acord între Moscova şi Kiev privind trecerea în siguranţă a cerealelor din Marea Neagră pentru a contribui la soluţionarea crizei alimentare mondiale agravate de invazia rusească şi de blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Moscova a ameninţat că nu va prelungi acordul dincolo de data 18 iulie dacă nu sunt îndeplinite o serie de cerinţe, inclusiv eliminarea obstacolelor din calea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti. Potrivit oficialilor ruşi, promisiunile de susţinere a exporturilor Rusiei nu s-au materializat.

„În condiţiile în care Rusia blochează efectiv funcţionarea coridorului de cereale, trebuie să fim pregătiţi să trecem aproape întregul volum de export al noii recolte prin porturile dunărene”, a scris pe Facebook, directorul adjunct al Autorităţii Porturilor Maritime din Ucraina, Dmitro Barinov.

Ucraina este un mare producător şi exportator mondial de cereale şi oleaginoase însă atât producţia cât şi exporturile sale au scăzut semnificativ după ce Rusia a ocupat o parte din teritoriul ţării şi a blocat o serie de porturi importante la Marea Neagră, în a doua jumătate a ultimului sezon. În anul calendaristic 2022, producţia de cereale a Ucrainei a scăzut până la 53 milioane de tone, de la un nivel record de 86 milioane de tone în 2021. Ministerul Agriculturii de la Kiev estimează că în acest an producţia ar putea să scadă până la 46 de milioane de tone.

Chiar şi în condiţiile diminuării recoltei, Ucraina va avea nevoie să exporte peste 30 de milioane de tone de cereale, milioane de tone de uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Dacă ar exista un coridor de cereale funcţional, aproximativ jumătate din exporturile agricole ucrainene ar ieşi prin porturile de la Marea Neagră, în timp ce un sfert ar trece prin porturile sale dunărene şi un alt sfert prin frontiera terestră de vest.

În cursul acestei luni, Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina a precizat că cele trei porturi de la Dunăre au exportat o cantitate record de trei milioane de tone de alimente numai în luna mai. Comparativ, o serie de surse citate de Reuters au dezvăluit că pe toată perioada anului 2021 cele trei porturi ucrainene de la Dunăre au procesat 5,5 milioane de tone de marfă.

Oficialii ucraineni din domeniul transporturilor spun că volumele de export ar putea fi mai mari dacă canalul său Bâstroe de pe Dunăre ar fi adâncit. În urmă cu o lună, un înalt oficial ucrainean declara că autorităţile de la Kiev ar dori să înceapă lucrările pentru a adânci canalul Bâstroe încă din acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2022, în perioada crizei energetice, Republica Moldova a plătit în plus 12 milioane de lei timp de 3 luni din cauza reticenței directorului Energocom de a cumpăra energie electrică de la producătorii moldoveni, potrivit declarației directorului ML Energy, Veaceslav Moldovan, făcută în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”.

„În ciuda contractului negociat, în octombrie 2022, pentru cumpărarea a 20 MWh în noiembrie, Bînzari a refuzat și a cumpărat toată energia electrică din România. Astfel, Republica Moldova putea economisi 12 milioane de lei pentru 20MWh. Pierdere directă – (231 euro – 188 euro)*20MWh*720 ore = 619.200 euro = 19.20 * 619.200 euro = 11.888.640 lei / 330.000.0000 kWh = 0.036 lei. În cadrul grupului ML Energy nu există niciun producător eligbill.”, a punctat Moldovan

Directorul Energocom, Victor Bînzari, contactat de BANI.MD, susține că în grupul dlui Moldovan sunt mai multe companii care au statut eligibil și au un tarif stabilit de ANRE cu care trebuie să vândă energia.

„Noi cu toate companiile care au statut eligibil suntem obligați prin lege să le cumpărăm energia la prețul stabilit de ANRE. În acel contract erau câteva companii care aveau contract cu noi, ei fiind parte a grupului ML Energy, dar voiau să ne vândă energie la un preț mai mare pe fundalul crizei energetice și a prețurilor mai mari din piață. Respectivele companii nu au vrut să vândă cu un 1 leu energia către Energocom, dar prin intermediul ML Energy cu un preț mai mare. Mai mic decât cel din piață, dar mai mare față de tariful stabilit de ANRE”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom spune că cei care au contracte și tarife stabilite de ANRE, au garanția că statul le cumpără curentul pentru o anumită perioadă. Este vorba de 10-15 ani.

„Oare când vedem că este convenabil pe piață vindem la prețul mai mare de piață, iar când e mai mic pe piață, vindem cu prețul stabilit de ANRE, și de fiecare dată încercăm cumva să ne jucăm cu aceste principii. Problema ei că ei aveau posibilitatea să vândă la Premier Energy, Navitas și la FEE Nord. Or, celelalte companii nu au vrut să aibă relații cu dl Moldovan. Jumătățile de adevăr nu sunt chiar corecte. Ba mai mult, în urma discuțiilor pe care le-am avut la ANRE, dl Moldovan a spus că nu este vorba de preț ci e vorba de principiu ca să vândă energie la Energocom”, a conchis Bînzari.