Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.