Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.