Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.