Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.