Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Topirea zăpezii a scos la iveală o problemă veche: drumuri pline de gropi. Pentru șoferi, asta înseamnă mașini avariate și cheltuieli neprevăzute, iar pentru service-urile auto – un volum de lucru tot mai mare.

Iurie Znacenie, proprietarul unui autoservice din capitală, spune că, odată cu apariția gropilor pe carosabil, fluxul de clienți a crescut cu aproximativ 50 la sută. Cele mai multe mașini ajung cu probleme la suspensie, însă tot mai mulți șoferi vin și cu roți sau jante avariate, scrie REALITATEA.MD.

Ion Macovei, proprietarul unui alt autoservice, spune că tot mai mulți șoferi nu mai fac reparații complete, ci doar intervenții de moment. Drumurile se deteriorează rapid, iar o piesă schimbată astăzi riscă să fie afectată din nou după câteva zile. În aceste condiții, costurile cresc inevitabil: o simplă verificare tehnică pornește de la câteva sute de lei, iar în cazul unor defecțiuni la suspensie, reparațiile pot ajunge la câteva mii, uneori chiar 10 mii de lei, în funcție de defecțiuni.

Șoferii spun că gropile sunt peste tot, inclusiv pe străzi reparate recent. Iar când banda e blocată de mașini parcate, nu mai există loc de „ocolire”: groapa devine inevitabilă.

Iar când vine vorba de cine acoperă aceste cheltuieli, lucrurile devin mai complicate. Deși mulți șoferi se bazează pe asigurare, realitatea este alta. Potrivit brokerului Vasile Turcu, majoritatea daunelor provocate de drumurile degradate nu sunt despăgubite nici de RCA, nici de multe polițe CASCO, astfel că, în cele din urmă, chiar și șoferii asigurați ajung să plătească din propriul buzunar.

Anul trecut, companiile de asigurare din Republica Moldova le-au prescris automobiliștilor prime brute în valoare totală de 2,4 miliarde de lei, în crește cu 0,9 la sută față de 2024. În total șoferilor le-au fost achitate despăgubiri în valoare de peste un miliard de lei sau cu 16% mai mult decât în anul precedent.