Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.