Ucrainenii de la Naftogaz au lansat o nouă procedură de arbitraj împotriva Gazprom

Grupul energetic de stat al Ucrainei Naftogaz a anunţat vineri că a iniţiat o nouă procedură de arbitraj împotriva gigantului rus al gazelor Gazprom, declarând că firma rusă nu a plătit pentru serviciile prestate de transport al gazelor prin Ucraina.

„Vom face Gazprom să plătească. Naftogaz evaluează, de asemenea, posibilitatea de a depune cereri suplimentare”, a declarat CEO-ul Naftogaz, Iuri Vitrenko, relatează agenția Reuters.

La începutul acestui an, Vitrenko a spus că Naftogaz ar putea lansa un proces împotriva Gazprom, care a redus volumele de gaze transmise prin Ucraina sub volumele contractate.

„Naftogaz cere ca Gazprom să plătească pentru serviciul prestat de organizare a transportului gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei. Fondurile nu au fost plătite de Gazprom, nici la timp, nici integral”, se arată într-un comunicat al companiei.

În luna mai, Ucraina a suspendat fluxurile de gaze printr-un punct de tranzit despre care a spus că livrează aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina, dând vina pe Moscova pentru această măsură şi spunând că va muta livrărilee în altă parte.

Mai târziu, şeful sistemului ucrainean de transport al gazelor GTSOU a declarat că Ucraina nu va redeschide ruta de tranzit al gazelor Sohranovka din Rusia către Europa până când Kievul nu va obţine controlul deplin asupra sistemului său de conducte.

Oficialii ucraineni au spus ulterior că de atunci Rusia, care, conform acordului de tranzit din 2019, trebuie să plătească pentru tranzitul a 109 milioane de metri cubi (mcm) de gaz pe zi, a plătit doar o parte din factură.

În ultimele săptămâni, Rusia a redus volumul de gaze livrate prin Ucraina la aproximativ 42 de milioane de metri cubi pe zi.

#naftogaz #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.