Ucrainenii de la Naftogaz au lansat o nouă procedură de arbitraj împotriva Gazprom

Grupul energetic de stat al Ucrainei Naftogaz a anunţat vineri că a iniţiat o nouă procedură de arbitraj împotriva gigantului rus al gazelor Gazprom, declarând că firma rusă nu a plătit pentru serviciile prestate de transport al gazelor prin Ucraina.

„Vom face Gazprom să plătească. Naftogaz evaluează, de asemenea, posibilitatea de a depune cereri suplimentare”, a declarat CEO-ul Naftogaz, Iuri Vitrenko, relatează agenția Reuters.

La începutul acestui an, Vitrenko a spus că Naftogaz ar putea lansa un proces împotriva Gazprom, care a redus volumele de gaze transmise prin Ucraina sub volumele contractate.

„Naftogaz cere ca Gazprom să plătească pentru serviciul prestat de organizare a transportului gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei. Fondurile nu au fost plătite de Gazprom, nici la timp, nici integral”, se arată într-un comunicat al companiei.

În luna mai, Ucraina a suspendat fluxurile de gaze printr-un punct de tranzit despre care a spus că livrează aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina, dând vina pe Moscova pentru această măsură şi spunând că va muta livrărilee în altă parte.

Mai târziu, şeful sistemului ucrainean de transport al gazelor GTSOU a declarat că Ucraina nu va redeschide ruta de tranzit al gazelor Sohranovka din Rusia către Europa până când Kievul nu va obţine controlul deplin asupra sistemului său de conducte.

Oficialii ucraineni au spus ulterior că de atunci Rusia, care, conform acordului de tranzit din 2019, trebuie să plătească pentru tranzitul a 109 milioane de metri cubi (mcm) de gaz pe zi, a plătit doar o parte din factură.

În ultimele săptămâni, Rusia a redus volumul de gaze livrate prin Ucraina la aproximativ 42 de milioane de metri cubi pe zi.

#naftogaz #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.