UE alocă 33,7 miliarde de euro pentru digitalizare, inclusiv în sectoarele Energie și Transporturi

Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul în legătură cu propunerea privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), în valoare de 33,7 miliarde de euro, ca parte a următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Programul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei sprijină investițiile în rețelele europene de infrastructuri din sectorul digital, energetic și al transporturilor. El va sprijini dubla tranziție verde și digitală, contribuind la realizarea ambițioaselor obiective ale Pactului verde european și ale deceniului digital, scrie AGERPRES.

De asemenea, programul va sprijini obiectivele Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, punând bazele abordării prin care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la crizele viitoare. După cum se subliniază în Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90% a emisiilor până în 2050, obținută grație unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil și la prețuri abordabile. Programul va acorda totodată prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi calea ferată, precum și dezvoltării punctelor de încărcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.

Prin integrarea în continuare a unei piețe interne a energiei eficiente și competitive, prin sporirea interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și prin facilitarea decarbonizării și a cooperării transfrontaliere în domeniul energiei, Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la atingerea țintelor noastre ambițioase în materie de climă și energie. El va susține prioritățile cadrului de politică revizuit al TEN-E, propus de Comisie la finele anului trecut, acordând sprijin financiar specific unor proiecte esențiale de infrastructură care leagă sistemele energetice ale UE.

Componenta digitală a programului privind Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la dezvoltarea și implementarea de infrastructuri digitale transfrontaliere inovatoare, securizate și sustenabile, pentru a favoriza dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale și pentru a seconda viziunea Europei în deceniul digital pentru 2030, pornind de la obiectivele societății gigabiților pentru 2025. De asemenea, această componentă va dota principalele axe de transport, cum ar fi căile rutiere și feroviare, dar și rutele și porturile maritime, cu o conectivitate rezilientă și de mare viteză. În același timp, cetățenii săi vor beneficia de conexiuni mai rapide și reziliente pentru îmbunătățirea învățării online, un acces la servicii digitale mai eficiente și un potențial crescut în ceea ce privește colaborarea la distanță. Deoarece conectivitatea digitală transfrontalieră joacă un rol vital în eliminarea decalajelor economice, sociale și teritoriale, noul instrument de finanțare al MIE dedicat sectorului digital va permite unui număr mult mai mare de regiuni ale Europei, inclusiv zonelor rurale, să beneficieze de noi oportunități.

“Mecanismul pentru interconectarea Europei este esențial atât pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), cât și pentru transformarea acesteia într-o rețea mai verde și mai digitală. Mecanismul va servi la crearea de conexiuni de transport transfrontaliere critice, va reorienta o parte mai mare a traficului către căile ferate și căile navigabile interioare și va stimula integrarea multimodală. Trebuie să dispunem de un sistem de transport mai inteligent, mai sustenabil și mai rezistent la crize, iar MIE va juca un rol-cheie în îndeplinirea acestui deziderat”, a afirmat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: “Conectivitatea transfrontalieră avansată este un element fundamental al economiei noastre, care sprijină tranziția digitală și verde a Europei, pe măsură ce avansăm în deceniul digital. Noul MIE-Digital va fi unul dintre instrumentele noastre cheie pentru sprijinirea conexiunilor transfrontaliere prin fibră și a celor 5G, asigurând faptul că toți cetățenii și toate întreprinderile vor beneficia de servicii digitale inovatoare și de sporirea numărului locurilor de muncă și a oportunităților sociale și economice”.

La moment, acordul este provizoriu și urmează a fi aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

#digitalizare #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.