UE alocă 33,7 miliarde de euro pentru digitalizare, inclusiv în sectoarele Energie și Transporturi

Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul în legătură cu propunerea privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), în valoare de 33,7 miliarde de euro, ca parte a următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Programul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei sprijină investițiile în rețelele europene de infrastructuri din sectorul digital, energetic și al transporturilor. El va sprijini dubla tranziție verde și digitală, contribuind la realizarea ambițioaselor obiective ale Pactului verde european și ale deceniului digital, scrie AGERPRES.

De asemenea, programul va sprijini obiectivele Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, punând bazele abordării prin care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la crizele viitoare. După cum se subliniază în Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90% a emisiilor până în 2050, obținută grație unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil și la prețuri abordabile. Programul va acorda totodată prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi calea ferată, precum și dezvoltării punctelor de încărcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.

Prin integrarea în continuare a unei piețe interne a energiei eficiente și competitive, prin sporirea interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și prin facilitarea decarbonizării și a cooperării transfrontaliere în domeniul energiei, Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la atingerea țintelor noastre ambițioase în materie de climă și energie. El va susține prioritățile cadrului de politică revizuit al TEN-E, propus de Comisie la finele anului trecut, acordând sprijin financiar specific unor proiecte esențiale de infrastructură care leagă sistemele energetice ale UE.

Componenta digitală a programului privind Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la dezvoltarea și implementarea de infrastructuri digitale transfrontaliere inovatoare, securizate și sustenabile, pentru a favoriza dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale și pentru a seconda viziunea Europei în deceniul digital pentru 2030, pornind de la obiectivele societății gigabiților pentru 2025. De asemenea, această componentă va dota principalele axe de transport, cum ar fi căile rutiere și feroviare, dar și rutele și porturile maritime, cu o conectivitate rezilientă și de mare viteză. În același timp, cetățenii săi vor beneficia de conexiuni mai rapide și reziliente pentru îmbunătățirea învățării online, un acces la servicii digitale mai eficiente și un potențial crescut în ceea ce privește colaborarea la distanță. Deoarece conectivitatea digitală transfrontalieră joacă un rol vital în eliminarea decalajelor economice, sociale și teritoriale, noul instrument de finanțare al MIE dedicat sectorului digital va permite unui număr mult mai mare de regiuni ale Europei, inclusiv zonelor rurale, să beneficieze de noi oportunități.

„Mecanismul pentru interconectarea Europei este esențial atât pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), cât și pentru transformarea acesteia într-o rețea mai verde și mai digitală. Mecanismul va servi la crearea de conexiuni de transport transfrontaliere critice, va reorienta o parte mai mare a traficului către căile ferate și căile navigabile interioare și va stimula integrarea multimodală. Trebuie să dispunem de un sistem de transport mai inteligent, mai sustenabil și mai rezistent la crize, iar MIE va juca un rol-cheie în îndeplinirea acestui deziderat”, a afirmat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Conectivitatea transfrontalieră avansată este un element fundamental al economiei noastre, care sprijină tranziția digitală și verde a Europei, pe măsură ce avansăm în deceniul digital. Noul MIE-Digital va fi unul dintre instrumentele noastre cheie pentru sprijinirea conexiunilor transfrontaliere prin fibră și a celor 5G, asigurând faptul că toți cetățenii și toate întreprinderile vor beneficia de servicii digitale inovatoare și de sporirea numărului locurilor de muncă și a oportunităților sociale și economice”.

La moment, acordul este provizoriu și urmează a fi aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

#digitalizare #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.