UE alocă 33,7 miliarde de euro pentru digitalizare, inclusiv în sectoarele Energie și Transporturi

Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul în legătură cu propunerea privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), în valoare de 33,7 miliarde de euro, ca parte a următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Programul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei sprijină investițiile în rețelele europene de infrastructuri din sectorul digital, energetic și al transporturilor. El va sprijini dubla tranziție verde și digitală, contribuind la realizarea ambițioaselor obiective ale Pactului verde european și ale deceniului digital, scrie AGERPRES.

De asemenea, programul va sprijini obiectivele Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, punând bazele abordării prin care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la crizele viitoare. După cum se subliniază în Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90% a emisiilor până în 2050, obținută grație unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil și la prețuri abordabile. Programul va acorda totodată prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi calea ferată, precum și dezvoltării punctelor de încărcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.

Prin integrarea în continuare a unei piețe interne a energiei eficiente și competitive, prin sporirea interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și prin facilitarea decarbonizării și a cooperării transfrontaliere în domeniul energiei, Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la atingerea țintelor noastre ambițioase în materie de climă și energie. El va susține prioritățile cadrului de politică revizuit al TEN-E, propus de Comisie la finele anului trecut, acordând sprijin financiar specific unor proiecte esențiale de infrastructură care leagă sistemele energetice ale UE.

Componenta digitală a programului privind Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la dezvoltarea și implementarea de infrastructuri digitale transfrontaliere inovatoare, securizate și sustenabile, pentru a favoriza dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale și pentru a seconda viziunea Europei în deceniul digital pentru 2030, pornind de la obiectivele societății gigabiților pentru 2025. De asemenea, această componentă va dota principalele axe de transport, cum ar fi căile rutiere și feroviare, dar și rutele și porturile maritime, cu o conectivitate rezilientă și de mare viteză. În același timp, cetățenii săi vor beneficia de conexiuni mai rapide și reziliente pentru îmbunătățirea învățării online, un acces la servicii digitale mai eficiente și un potențial crescut în ceea ce privește colaborarea la distanță. Deoarece conectivitatea digitală transfrontalieră joacă un rol vital în eliminarea decalajelor economice, sociale și teritoriale, noul instrument de finanțare al MIE dedicat sectorului digital va permite unui număr mult mai mare de regiuni ale Europei, inclusiv zonelor rurale, să beneficieze de noi oportunități.

„Mecanismul pentru interconectarea Europei este esențial atât pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), cât și pentru transformarea acesteia într-o rețea mai verde și mai digitală. Mecanismul va servi la crearea de conexiuni de transport transfrontaliere critice, va reorienta o parte mai mare a traficului către căile ferate și căile navigabile interioare și va stimula integrarea multimodală. Trebuie să dispunem de un sistem de transport mai inteligent, mai sustenabil și mai rezistent la crize, iar MIE va juca un rol-cheie în îndeplinirea acestui deziderat”, a afirmat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Conectivitatea transfrontalieră avansată este un element fundamental al economiei noastre, care sprijină tranziția digitală și verde a Europei, pe măsură ce avansăm în deceniul digital. Noul MIE-Digital va fi unul dintre instrumentele noastre cheie pentru sprijinirea conexiunilor transfrontaliere prin fibră și a celor 5G, asigurând faptul că toți cetățenii și toate întreprinderile vor beneficia de servicii digitale inovatoare și de sporirea numărului locurilor de muncă și a oportunităților sociale și economice”.

La moment, acordul este provizoriu și urmează a fi aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

#digitalizare #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.