UE caută să arunce ancora în Asia Centrală în faţa unei Rusii slăbite

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat joi în cursul unui summit în Kazahstan pentru o apropiere a UE cu Asia Centrală, o regiune unde influenţa Rusiei este contestată, mai ales după invazia în Ucraina, relatează France Presse.

Acest prim summit „Uniunea Europeană-Asia Centrală” i-a reunit la Astana, capitala kazahă, pe liderii fostelor republici sovietice din regiune – Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi o delegaţie din Turkmenistan.

În ţările care fac parte din această zonă de influenţă tradiţională a Rusiei, bogată în hidrocarburi, invazia rusă în Ucraina a suscitat îngrijorare, mai ales în Kazahstan, cea mai bogată dintre acestea, care şi-a exprimat neliniştea în faţa ambiţiilor teritoriale ale Moscovei.

Într-un comunicat comun, naţiunile din Asia Centrală şi UE şi-au afirmat, prin urmare, dorinţa „de a continua construirea unui parteneriat solid, diversificat” în diverse domenii economic, securitar şi umanitar, în pofida bilanţului slab al acestor ţări în materie de stat de drept şi respectarea principiilor democratice.

Vizita lui Charles Michel se înscrie în baletul diplomatic din această toamnă, cu mulţi lideri străini venind şi plecând în decurs de numai două săptămâni în Kazahstan, un stat care împarte o frontieră de 7 500 de kilometri cu Rusia şi care are o importantă minoritate rusă pe teritoriul său.

Europenii nu sunt singurii care şi-ar dori să-şi arunce ancora în această regiune bogată în resurse naturale. La jumătatea lunii octombrie, preşedinţii rus, chinez şi turc s-au întâlnit aici în câteva summituri regionale.

„Uniunea Europeană şi Asia Centrală se apropie şi devin din ce în ce mai conectate”, a declarat Michel la Astana, după întrevederea cu preşedintele Kasâm-Jomart Tokaev.

Potrivit preşedintelui Consiliului European, „această întâlnire este un simbol puternic al cooperării noastre consolidate şi un semnal puternic al angajamentului Uniunii Europene”.

Rusia rămâne de departe principala putere regională, controlând diverse alianţe diplomatice, economice şi militare.

China a plasat Asia Centrală în centrul noilor sale rute ale mătăsii, un proiect economic gigantic lansat de Xi Jinping în 2013 la Astana. Turcia şi-a avansat de asemenea pionii, mizând pe proximitatea sa etno-lingvistică şi religioasă.

Dar Asia Centrală rămâne de asemenea o regiune de instabilitate, cu lupte sângeroase în acest an între Tadjikistan şi Kârgâzstan şi revolte reprimate în sânge în Kazahstan şi Uzbekistan.

În orice caz, de la începutul invaziei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie şi introducerea de sancţiuni economice şi politice împotriva Rusiei, „ţările din Asia Centrală au încercat să găsească un echilibru geopolitic”, a explicat pentru AFP Dosym Satpaev, un analist politic kazah. Vladimir Putin nu a putut conta pe sprijinul celor cinci republici din Asia Centrală. Kazahstanul, în special, a emis critici, în timp ce le-a acordat adăpost ruşilor care au fugit de mobilizare.

„Uniunea Europeană are, aşadar, o ocazie foarte bună de a-şi consolida poziţia în Asia Centrală”, consideră Satpaev, în special în Kazahstan – singura ţară din regiune care a semnat un acord de parteneriat şi cooperare consolidat cu UE – şi în Uzbekistanul vecin, cea mai populată ţară din regiune şi bogată în gaze, unde Charles Michel urmează să se deplaseze vineri.

Tokaev şi Michel au spus că au discutat despre cum „să evităm impactul negativ nedorit al sancţiunilor UE împotriva Rusiei asupra economiei Kazahstanului”. Ei au abordat problema „relocării în Kazahstan a companiilor europene, ale căror produse nu fac obiectul sancţiunilor”.

Bogat în hidrocarburi, Kazahstanul doreşte, de asemenea, să găsească noi modalităţi de a-şi exporta petrolul, din care trei sferturi trece prin Rusia, în timp ce, la începutul lunii iulie, preşedintele Tokaev s-a angajat să consolideze cooperarea energetică cu UE.

„UE este principalul partener economic al Kazahstanului” şi „principalul investitor străin” în această ţară, a evocat Michel, apreciind că rămâne încă „mult potenţial neexploatat”.

De la începutul războiului în Ucraina, Moscova a întrerupt în două rânduri exporturile de petrol kazah, invocând motive tehnice şi de securitate, notează AFP.

#gaz #razboi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Lukoil a anunțat că își va vinde activele internaționale, după ce Statele Unite au introdus sancțiuni dure împotriva companiei și a subsidiarelor sale, în cadrul unui nou pachet menit să forțeze Kremlinul să oprească războiul din Ucraina.

Potrivit unui comunicat oficial emis luni seara, compania cu sediul la Moscova a precizat că a început deja să caute cumpărători pentru operațiunile sale din afara Rusiei. Decizia a fost luată „din cauza introducerii unor măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către anumite state”, a declarat Lukoil, confirmând „intenția de a vinde activele internaționale”.

Un fost director Lukoil, citat de Politico sub anonimat, a estimat că veniturile și profiturile grupului ar putea scădea cu aproximativ 30%, întrucât va fi nevoit să vândă trei rafinării și aproape jumătate din cele circa 5.000 de stații de alimentare din afara Rusiei. „Lukoil este terminată”, a spus sursa.

Sancțiunile au fost anunțate la doar câteva zile după ce administrația Trump a inclus pe lista neagră Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere rusești. „Dat fiind refuzul lui [Vladimir] Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria SUA sancționează cele două companii care alimentează mașina de război a Kremlinului”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, îndemnând aliații americani să adopte aceleași măsuri.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA a stabilit termenul de 21 noiembrie pentru ca Lukoil să își închidă activitățile din străinătate, sub amenințarea unor penalități severe. Compania a anunțat că va respecta cerințele și va solicita o eventuală prelungire pentru a facilita procesul de vânzare.

Restricțiile impun ca Lukoil și Rosneft să vândă operațiunile europene și să oprească livrările de petrol către cumpărătorii de pe continent, orice tranzacție cu aceste companii putând atrage sancțiuni. Cele două entități controlează circa două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței exportate zilnic de Rusia.

Deși măsurile au fost salutate de majoritatea statelor europene, Ungaria a cerut excepții temporare, premierul Viktor Orbán urmând să viziteze săptămâna viitoare SUA pentru a negocia posibilitatea continuării plăților către Moscova pentru importurile de petrol.