Republica Moldova, la mila lui Putin! Rachetele Moscovei ar putea lăsa Moldova în beznă

28 Oct. 2022, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2022, 09:39 // Actual //  bani.md

Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile electrice care asigură interconectarea Republicii Moldova cu Ucraina, potrivit declarației ministerului Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Unul dintre scenarii este că Gazprom nu mai livrează gaz Republicii Moldova deloc, asta înseamnă că MGRES nu va produce deloc energie pentru malul drept. În condițiile în care infrastructura energetică din Ucraina este bombardată și ucrainenii au interzis exporturile, singurul lucru care ne rămâne este piața internă și importurile din România și UE. Piața internă este sub 10%, odată ce va începe sezonul de încălzire va crește, pentru că Termoelectrica și CET-Nord vor produce mai mult, dar oricum nu este suficient. La moment, analizăm planul de deconectare targetată, doar atât cât este nevoie, fără să ajungem la deconectări masive”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit vicepremierului, vor fi selectate localitățile unde impactul deconectărilor nu va fi unul foarte mare, localități care nu dispun de instituții sociale importante. Municipiile Chișinău și Bălți ar putea fi scutite de deconectări. Totuși, dacă Rusia va bombarda liniile electrice de interconectare cu Ucraina, toată țara va rămâne în beznă.

„Scenariul deconectărilor masive este un scenariu care ar putea avea loc. Se vor deconecta pe o oră 20 de localități, apoi următoarele și tot așa, pe rând. S-ar putea ca în toate localitățile să fie deconectări, în afară de centrele mari care au spitale și care nu pot fi deconectate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile de conectare a Republicii Moldova cu Ucraina, ca tehnic să nu putem importa energie. Într-un astfel de scenariu s-ar putea ca și Chișinăul să fie deconectat pe sectoare, în suburbii, pentru că nu va exista o altă soluție”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Republica Moldova se confrunt o criză energetică fără precedent, după ce Centrala de la Cuciurgan a redus livrările de energie electrică malului drept. Motivul invocat este diminuarea livrărilor de gaz de către Gazprom cu 30%.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.