UE își scoate din arsenal „bazooka comercială”, ca răspuns la taxele impuse de Trump

Uniunea Europeană a anunțat joi că este pregătită să își utilizeze cel mai puternic instrument comercial împotriva Statelor Unite, după ce președintele Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife masive și a criticat UE, declarând că a fost creată pentru a „păcăli” America.

„Avem un Instrument Anti-Coerciție și va trebui să îl folosim”, a declarat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, în Paris, după o întâlnire cu omologul său francez, Annie Genevard, în cadrul expoziției Salon de l’Agriculture, notează Politico.

Acest „bazooka comercial” al blocului comunitar, conceput în urma primei administrații Trump (2017-2021), permite represalii largi împotriva discriminării comerciale, cum ar fi cotele, tarifele sau restricțiile la investițiile străine. Declarațiile comisarului au venit la o zi după ce Trump a amenințat cu tarife de 25% „pe mașini și toate celelalte produse” din UE, stârnind furie la Bruxelles.

„Nu vom permite să fim intimidați, nici cu tarife, nici cu amenințări privind legislația noastră”, a declarat Bernd Lange, un social-democrat german cunoscut pentru atitudinea sa calmă, președintele comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European.

Trump a reluat plângerile pe care le-a exprimat în campania electorală, intensificate de la preluarea mandatului în urmă cu o lună. El a criticat din nou faptul că Europa nu cumpără suficient produse americane, precum mașini sau alimente, și a exagerat deficitul comercial al SUA cu UE, pe care l-a estimat la 300 de miliarde de dolari.

De asemenea, Trump a afirmat că UE a fost creată pentru a „păcăli Statele Unite”. „Acesta este scopul său. Și-au făcut treaba bine, dar acum eu sunt președinte”, a spus el.

Afirmațiile lui Trump au fost condamnate ferm de liderii europeni. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a răspuns pe platforma X (fostul Twitter): „UE nu a fost creată pentru a păcăli pe nimeni. Dimpotrivă, scopul său a fost să mențină pacea, să construiască respect între națiuni, să creeze un comerț liber și echitabil și să întărească prietenia transatlantică. Atât de simplu.”

Comisarul Hansen a mers mai departe decât omologul său, Maroš Šefčovič, care declarase săptămâna trecută, în timpul vizitei sale la Washington, că utilizarea Instrumentului Anti-Coerciție (ACI) era doar o posibilitate ipotetică. Între timp, Trump intenționează să reintroducă tarife pe oțel și aluminiu începând cu 12 martie, iar tarife mai extinse ar putea fi aplicate de la începutul lunii aprilie.

Europarlamentarul belgian Kathleen Van Brempt a cerut Comisiei Europene să reacționeze rapid. „A ceda acestui comportament agresiv nu este o opțiune. Trebuie să protejăm companiile și familiile europene de impactul măsurilor americane”, a scris ea pe X.

Înainte de a recurge la ACI, care necesită sprijinul a 15 din cele 27 de state membre ale UE, blocul ar putea reinstitui taxele punitive impuse în primul mandat al lui Trump, cum ar fi cele pe motocicletele Harley Davidson, bourbonul din Kentucky sau sucul de portocale din Florida. Aceste taxe ar putea fi extinse pentru a reflecta amploarea noilor tarife ale lui Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.