UE lovește flota rusă: Sancțiuni pentru peste 45 de petroliere și noi măsuri împotriva Chinei și Coreei de Nord

Uniunea Europeană ar putea impune restricții pentru peste 45 de petroliere rusești ca parte a celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni, conform unui raport Bloomberg bazat pe documente ale Comisiei Europene. Aceste nave ar putea fi incluse pe o listă neagră, ceea ce le-ar interzice accesul în porturile europene și utilizarea serviciilor de asigurare din UE.

Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană plănuiește măsuri împotriva unor companii chineze acuzate că ar fi ajutat Rusia în dezvoltarea dronelor. De asemenea, va fi vizat un cetățean chinez, proprietar al unei companii care ar fi încălcat reglementările comerciale ale UE.

Lista sancțiunilor ar putea include și oficiali ai Ministerului Apărării din Coreea de Nord, despre care se crede că au decis să trimită trupe pentru a sprijini Rusia în conflictul din Ucraina.

În total, restricțiile vor viza peste 50 de persoane și aproape 30 de organizații din țări precum Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, China și Hong Kong. Aceste entități sunt acuzate de furnizarea către Rusia a unor tehnologii interzise cu dublă utilizare.

Pentru adoptarea acestui pachet, va fi necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Potrivit Bloomberg, discuțiile ar putea începe până la sfârșitul anului, odată cu încheierea președinției Consiliului UE deținută de Ungaria. Este posibil ca sancțiunile să fie anunțate pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul războiului din Ucraina.

Anterior, în iunie 2024, UE a interzis tranzitul gazelor naturale lichefiate rusești prin porturile europene și a impus restricții pentru reexportul de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia. Țările baltice și Polonia cer acum ca al 15-lea pachet să includă un embargo asupra gazelor naturale lichefiate și oprirea cooperării în domeniul energiei nucleare.

Conform rapoartelor, sancțiunile internaționale au dus anterior la imobilizarea a 53 de petroliere, reprezentând 7,5% din flota rusă de transport petrolier. Totuși, multe dintre aceste nave au fost redirecționate recent către piețe din China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.