UE lovește flota rusă: Sancțiuni pentru peste 45 de petroliere și noi măsuri împotriva Chinei și Coreei de Nord

Uniunea Europeană ar putea impune restricții pentru peste 45 de petroliere rusești ca parte a celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni, conform unui raport Bloomberg bazat pe documente ale Comisiei Europene. Aceste nave ar putea fi incluse pe o listă neagră, ceea ce le-ar interzice accesul în porturile europene și utilizarea serviciilor de asigurare din UE.

Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană plănuiește măsuri împotriva unor companii chineze acuzate că ar fi ajutat Rusia în dezvoltarea dronelor. De asemenea, va fi vizat un cetățean chinez, proprietar al unei companii care ar fi încălcat reglementările comerciale ale UE.

Lista sancțiunilor ar putea include și oficiali ai Ministerului Apărării din Coreea de Nord, despre care se crede că au decis să trimită trupe pentru a sprijini Rusia în conflictul din Ucraina.

În total, restricțiile vor viza peste 50 de persoane și aproape 30 de organizații din țări precum Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, China și Hong Kong. Aceste entități sunt acuzate de furnizarea către Rusia a unor tehnologii interzise cu dublă utilizare.

Pentru adoptarea acestui pachet, va fi necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Potrivit Bloomberg, discuțiile ar putea începe până la sfârșitul anului, odată cu încheierea președinției Consiliului UE deținută de Ungaria. Este posibil ca sancțiunile să fie anunțate pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul războiului din Ucraina.

Anterior, în iunie 2024, UE a interzis tranzitul gazelor naturale lichefiate rusești prin porturile europene și a impus restricții pentru reexportul de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia. Țările baltice și Polonia cer acum ca al 15-lea pachet să includă un embargo asupra gazelor naturale lichefiate și oprirea cooperării în domeniul energiei nucleare.

Conform rapoartelor, sancțiunile internaționale au dus anterior la imobilizarea a 53 de petroliere, reprezentând 7,5% din flota rusă de transport petrolier. Totuși, multe dintre aceste nave au fost redirecționate recent către piețe din China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.