UE pregătește un acord de furnizare de urgență a gazelor naturale din Egipt și Israel

Uniunea Europeană negociază un acord de furnizare de gaze naturale cu Egipt și Israel, scrie EUobserver după ce a consultat câteva documente interne.

Memorandumul de înțelegere are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.

„Securitatea furnizării de gaze este o îngrijorare comună majoră. Egiptul și UE vor lucra împreună privind livrarea stabilă de gaze către UE”, arată un alt document intern ce menționează acordul de colaborare trilaterală.

Acordul propus subliniază că gazele naturale vor fi livrate către UE din Egipt, Israel sau orice altă sursă din regiunea de est a Mediteranei, inclusiv din statele membre UE din regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen urmează să meargă la Cairo săptămâna viitoare, însă momentan nu este clar dacă memorandumul va fi semnat în timpul vizitei.

Egiptul a devenit din ce în ce mai mult un centru regional de gaze, cu cele două instalații de gaz natural lichefiat chiar de dinainte de invazia rusă din Ucraina. Însă Israelul a devenit și un furnizor important de gaze la nivel regional în ultimii ani.

În acest proiect de acord, importurile din Israel ar include procesarea gazului la unitățile de lichefiere din Egipt înainte să fie livrat către Europa ca GNL.

Aceasta este parțial explicată deoarece nu există infrastructură care conectează Israelul de Europa, în timp ce cinci milioane de metri cubi de gaz israelian sunt exportați către Egipt în fiecare an.

Însă, acordul trilateral ar permite Egiptului să cumpere o parte din gazul transportat către UE și alte state prin teritoriul egiptean pentru propriul consum sau export.

Acordul va explora nevoia de a dezvolta proiecte noi de infrastructură de energie bazată pe combustibili fosili și moduri de încurajare a companiilor europene să investească în explorarea gazelor naturale și producție în Israel și Egipt.

Însă memorandumul de înțelegere, care ar dura nouă ani după semnarea lui, nu va creea obligații juridice sau financiare pentru UE, potrivit proiectului.

Activiștii și-au exprimat îngrijorările privind impactul negativ pe care aceste noi acorduri îl pot avea asupra mediului și ce înseamnă ele pentru politicile climatice ale UE pe termen lung.

Având în vedere că UE promite să reducă importurile sale de gaze rusești cu două treimi în acest an și să renunțe la comerțul cu surse de energie cu Moscova până în 2027, blocul comunitar vrea să diversifice stocurile sale de energie și să importe 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până la sfârșitul deceniului.

În afară de Egipt, alte țări precum Azerbaidjan sunt văzute ca potențiale surse alternative la importurile UE, având în vedere că depozitele Rusiei reprezintă aproape 40% din toate importurile de gaze.

Egiptul, care va găzdui următoarea Conferință ONU asupra Schimbărilor Climatice (COP27) în noiembrie, încă nu s-a alăturat Promisiunii Globale a Metanului care își propune să reducă rapid emisiile de metan cu efect asupra încălzirii globale.

#gaz natural #memorandum #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.