UE pregătește un acord de furnizare de urgență a gazelor naturale din Egipt și Israel

Uniunea Europeană negociază un acord de furnizare de gaze naturale cu Egipt și Israel, scrie EUobserver după ce a consultat câteva documente interne.

Memorandumul de înțelegere are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.

„Securitatea furnizării de gaze este o îngrijorare comună majoră. Egiptul și UE vor lucra împreună privind livrarea stabilă de gaze către UE”, arată un alt document intern ce menționează acordul de colaborare trilaterală.

Acordul propus subliniază că gazele naturale vor fi livrate către UE din Egipt, Israel sau orice altă sursă din regiunea de est a Mediteranei, inclusiv din statele membre UE din regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen urmează să meargă la Cairo săptămâna viitoare, însă momentan nu este clar dacă memorandumul va fi semnat în timpul vizitei.

Egiptul a devenit din ce în ce mai mult un centru regional de gaze, cu cele două instalații de gaz natural lichefiat chiar de dinainte de invazia rusă din Ucraina. Însă Israelul a devenit și un furnizor important de gaze la nivel regional în ultimii ani.

În acest proiect de acord, importurile din Israel ar include procesarea gazului la unitățile de lichefiere din Egipt înainte să fie livrat către Europa ca GNL.

Aceasta este parțial explicată deoarece nu există infrastructură care conectează Israelul de Europa, în timp ce cinci milioane de metri cubi de gaz israelian sunt exportați către Egipt în fiecare an.

Însă, acordul trilateral ar permite Egiptului să cumpere o parte din gazul transportat către UE și alte state prin teritoriul egiptean pentru propriul consum sau export.

Acordul va explora nevoia de a dezvolta proiecte noi de infrastructură de energie bazată pe combustibili fosili și moduri de încurajare a companiilor europene să investească în explorarea gazelor naturale și producție în Israel și Egipt.

Însă memorandumul de înțelegere, care ar dura nouă ani după semnarea lui, nu va creea obligații juridice sau financiare pentru UE, potrivit proiectului.

Activiștii și-au exprimat îngrijorările privind impactul negativ pe care aceste noi acorduri îl pot avea asupra mediului și ce înseamnă ele pentru politicile climatice ale UE pe termen lung.

Având în vedere că UE promite să reducă importurile sale de gaze rusești cu două treimi în acest an și să renunțe la comerțul cu surse de energie cu Moscova până în 2027, blocul comunitar vrea să diversifice stocurile sale de energie și să importe 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până la sfârșitul deceniului.

În afară de Egipt, alte țări precum Azerbaidjan sunt văzute ca potențiale surse alternative la importurile UE, având în vedere că depozitele Rusiei reprezintă aproape 40% din toate importurile de gaze.

Egiptul, care va găzdui următoarea Conferință ONU asupra Schimbărilor Climatice (COP27) în noiembrie, încă nu s-a alăturat Promisiunii Globale a Metanului care își propune să reducă rapid emisiile de metan cu efect asupra încălzirii globale.

#gaz natural #memorandum #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, schimbă macazul. Oficialul susține că Polaris Aviation Group deocamdată ”nu a fost autorizată”. Asta chiar dacă recent Bolea a declarat că ”este o companie care a trecut toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată”.

Declarațiile au fost făcute după ședința de Guvern din 19 august, unde Vladimir Bolea a fost întrebat despre faptul că Polaris a primit avizul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în aceeași zi, când o altă companie aeriană, FLYONE a fost obligată ca, în termen de 90 de zile, să vândă cotele-părți pe care le deține, chiar dacă, potrivit Constituției Republicii Moldova, dreptul la proprietate nu poate fi anulat decât în interes public.

”Ministerul Infrastructurii nu este implicat în acest proces. Este Agenția de Investiții, este ASP-ul care administrează, sunt juriștii care se ocupă de acest dosar. Întrebările trebuie puse acolo. Sunt mai mulți membri. Eu nu duc evidența la toate dosarele în care este atrasă acea structură a statului. Credeți-mă”, a declarat ministrul.

În data de 4 august, compania aeriană Polaris anunța că și-a completat flota cu primul său avion de tip Airbus A321, înmatriculat în Republica Moldova cu indicativul ER-PAG. Potrivit sursei, aeronava este un Airbus A321-211 și are o vechime de peste 23 de ani. Autoritatea Aeronautică Civilă a precizat atunci: „Compania Polaris este în proces de certificare. Este vorba despre o permisiune de zbor pentru repoziționarea aeronavei recent înmatriculată. Zborul este necomercial și se desfășoară în conformitate cu cerințele in vigoare aplicabile”.

Apariția noului operator pe piața aviației din Republica Moldova a generat, în ultimele luni, dezbateri cu privire la structura acționariatului companiei. La începutul lunii iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, declara că nu cunoaște cine se află în spatele companiei. El a precizat însă că autoritățile au solicitat dezvăluirea beneficiarului final al operatorului, iar compania are la dispoziție 90 de zile pentru a prezenta informațiile cerute de stat.

Potrivit informațiilor consultate anterior de BANI.MD, Polaris Aviation Group SRL este deținută în proporție de 50% de Anatolie Damașchin, în timp ce câte 25% revin lui Gicu Răducan, fiul ministrului Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, și lui Guram Gvedașvili, care exercită și funcția de administrator al companiei. Recent, Gicu Răducan a oferit un interviu pentru Realitatea.md, în calitate de director general al Polaris Aviation Group.

Totodată, presa a scris că în spatele companiei ar sta fostul premier Dorin Recean, cel din urmă a respins însă, informațiile.

#vladmir bolea #polaris #flyone