UE pregătește un acord de furnizare de urgență a gazelor naturale din Egipt și Israel

Uniunea Europeană negociază un acord de furnizare de gaze naturale cu Egipt și Israel, scrie EUobserver după ce a consultat câteva documente interne.

Memorandumul de înțelegere are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.

„Securitatea furnizării de gaze este o îngrijorare comună majoră. Egiptul și UE vor lucra împreună privind livrarea stabilă de gaze către UE”, arată un alt document intern ce menționează acordul de colaborare trilaterală.

Acordul propus subliniază că gazele naturale vor fi livrate către UE din Egipt, Israel sau orice altă sursă din regiunea de est a Mediteranei, inclusiv din statele membre UE din regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen urmează să meargă la Cairo săptămâna viitoare, însă momentan nu este clar dacă memorandumul va fi semnat în timpul vizitei.

Egiptul a devenit din ce în ce mai mult un centru regional de gaze, cu cele două instalații de gaz natural lichefiat chiar de dinainte de invazia rusă din Ucraina. Însă Israelul a devenit și un furnizor important de gaze la nivel regional în ultimii ani.

În acest proiect de acord, importurile din Israel ar include procesarea gazului la unitățile de lichefiere din Egipt înainte să fie livrat către Europa ca GNL.

Aceasta este parțial explicată deoarece nu există infrastructură care conectează Israelul de Europa, în timp ce cinci milioane de metri cubi de gaz israelian sunt exportați către Egipt în fiecare an.

Însă, acordul trilateral ar permite Egiptului să cumpere o parte din gazul transportat către UE și alte state prin teritoriul egiptean pentru propriul consum sau export.

Acordul va explora nevoia de a dezvolta proiecte noi de infrastructură de energie bazată pe combustibili fosili și moduri de încurajare a companiilor europene să investească în explorarea gazelor naturale și producție în Israel și Egipt.

Însă memorandumul de înțelegere, care ar dura nouă ani după semnarea lui, nu va creea obligații juridice sau financiare pentru UE, potrivit proiectului.

Activiștii și-au exprimat îngrijorările privind impactul negativ pe care aceste noi acorduri îl pot avea asupra mediului și ce înseamnă ele pentru politicile climatice ale UE pe termen lung.

Având în vedere că UE promite să reducă importurile sale de gaze rusești cu două treimi în acest an și să renunțe la comerțul cu surse de energie cu Moscova până în 2027, blocul comunitar vrea să diversifice stocurile sale de energie și să importe 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până la sfârșitul deceniului.

În afară de Egipt, alte țări precum Azerbaidjan sunt văzute ca potențiale surse alternative la importurile UE, având în vedere că depozitele Rusiei reprezintă aproape 40% din toate importurile de gaze.

Egiptul, care va găzdui următoarea Conferință ONU asupra Schimbărilor Climatice (COP27) în noiembrie, încă nu s-a alăturat Promisiunii Globale a Metanului care își propune să reducă rapid emisiile de metan cu efect asupra încălzirii globale.

#gaz natural #memorandum #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație