UE pregătește un acord de furnizare de urgență a gazelor naturale din Egipt și Israel

Uniunea Europeană negociază un acord de furnizare de gaze naturale cu Egipt și Israel, scrie EUobserver după ce a consultat câteva documente interne.

Memorandumul de înțelegere are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.

„Securitatea furnizării de gaze este o îngrijorare comună majoră. Egiptul și UE vor lucra împreună privind livrarea stabilă de gaze către UE”, arată un alt document intern ce menționează acordul de colaborare trilaterală.

Acordul propus subliniază că gazele naturale vor fi livrate către UE din Egipt, Israel sau orice altă sursă din regiunea de est a Mediteranei, inclusiv din statele membre UE din regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen urmează să meargă la Cairo săptămâna viitoare, însă momentan nu este clar dacă memorandumul va fi semnat în timpul vizitei.

Egiptul a devenit din ce în ce mai mult un centru regional de gaze, cu cele două instalații de gaz natural lichefiat chiar de dinainte de invazia rusă din Ucraina. Însă Israelul a devenit și un furnizor important de gaze la nivel regional în ultimii ani.

În acest proiect de acord, importurile din Israel ar include procesarea gazului la unitățile de lichefiere din Egipt înainte să fie livrat către Europa ca GNL.

Aceasta este parțial explicată deoarece nu există infrastructură care conectează Israelul de Europa, în timp ce cinci milioane de metri cubi de gaz israelian sunt exportați către Egipt în fiecare an.

Însă, acordul trilateral ar permite Egiptului să cumpere o parte din gazul transportat către UE și alte state prin teritoriul egiptean pentru propriul consum sau export.

Acordul va explora nevoia de a dezvolta proiecte noi de infrastructură de energie bazată pe combustibili fosili și moduri de încurajare a companiilor europene să investească în explorarea gazelor naturale și producție în Israel și Egipt.

Însă memorandumul de înțelegere, care ar dura nouă ani după semnarea lui, nu va creea obligații juridice sau financiare pentru UE, potrivit proiectului.

Activiștii și-au exprimat îngrijorările privind impactul negativ pe care aceste noi acorduri îl pot avea asupra mediului și ce înseamnă ele pentru politicile climatice ale UE pe termen lung.

Având în vedere că UE promite să reducă importurile sale de gaze rusești cu două treimi în acest an și să renunțe la comerțul cu surse de energie cu Moscova până în 2027, blocul comunitar vrea să diversifice stocurile sale de energie și să importe 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până la sfârșitul deceniului.

În afară de Egipt, alte țări precum Azerbaidjan sunt văzute ca potențiale surse alternative la importurile UE, având în vedere că depozitele Rusiei reprezintă aproape 40% din toate importurile de gaze.

Egiptul, care va găzdui următoarea Conferință ONU asupra Schimbărilor Climatice (COP27) în noiembrie, încă nu s-a alăturat Promisiunii Globale a Metanului care își propune să reducă rapid emisiile de metan cu efect asupra încălzirii globale.

#gaz natural #memorandum #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.