UE pregătește un acord de furnizare de urgență a gazelor naturale din Egipt și Israel

Uniunea Europeană negociază un acord de furnizare de gaze naturale cu Egipt și Israel, scrie EUobserver după ce a consultat câteva documente interne.

Memorandumul de înțelegere are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.

„Securitatea furnizării de gaze este o îngrijorare comună majoră. Egiptul și UE vor lucra împreună privind livrarea stabilă de gaze către UE”, arată un alt document intern ce menționează acordul de colaborare trilaterală.

Acordul propus subliniază că gazele naturale vor fi livrate către UE din Egipt, Israel sau orice altă sursă din regiunea de est a Mediteranei, inclusiv din statele membre UE din regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen urmează să meargă la Cairo săptămâna viitoare, însă momentan nu este clar dacă memorandumul va fi semnat în timpul vizitei.

Egiptul a devenit din ce în ce mai mult un centru regional de gaze, cu cele două instalații de gaz natural lichefiat chiar de dinainte de invazia rusă din Ucraina. Însă Israelul a devenit și un furnizor important de gaze la nivel regional în ultimii ani.

În acest proiect de acord, importurile din Israel ar include procesarea gazului la unitățile de lichefiere din Egipt înainte să fie livrat către Europa ca GNL.

Aceasta este parțial explicată deoarece nu există infrastructură care conectează Israelul de Europa, în timp ce cinci milioane de metri cubi de gaz israelian sunt exportați către Egipt în fiecare an.

Însă, acordul trilateral ar permite Egiptului să cumpere o parte din gazul transportat către UE și alte state prin teritoriul egiptean pentru propriul consum sau export.

Acordul va explora nevoia de a dezvolta proiecte noi de infrastructură de energie bazată pe combustibili fosili și moduri de încurajare a companiilor europene să investească în explorarea gazelor naturale și producție în Israel și Egipt.

Însă memorandumul de înțelegere, care ar dura nouă ani după semnarea lui, nu va creea obligații juridice sau financiare pentru UE, potrivit proiectului.

Activiștii și-au exprimat îngrijorările privind impactul negativ pe care aceste noi acorduri îl pot avea asupra mediului și ce înseamnă ele pentru politicile climatice ale UE pe termen lung.

Având în vedere că UE promite să reducă importurile sale de gaze rusești cu două treimi în acest an și să renunțe la comerțul cu surse de energie cu Moscova până în 2027, blocul comunitar vrea să diversifice stocurile sale de energie și să importe 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până la sfârșitul deceniului.

În afară de Egipt, alte țări precum Azerbaidjan sunt văzute ca potențiale surse alternative la importurile UE, având în vedere că depozitele Rusiei reprezintă aproape 40% din toate importurile de gaze.

Egiptul, care va găzdui următoarea Conferință ONU asupra Schimbărilor Climatice (COP27) în noiembrie, încă nu s-a alăturat Promisiunii Globale a Metanului care își propune să reducă rapid emisiile de metan cu efect asupra încălzirii globale.

#gaz natural #memorandum #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.