UE s-a răzgândit! Refuză să confiște peste 200 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei

Uniunea Europeană nu va confisca rezervele Băncii Rusiei care au fost înghețate în Europa, au declarat înalți oficiali europeni pentru Reuters. „Nu va exista nicio confiscare a activelor suverane ale Rusiei. Nu există un acord în această privință între țările membre UE”, a menționat unul dintre interlocutorii agenției. Potrivit acestuia, o astfel de decizie pare prea riscantă din punct de vedere juridic.

Oficialii UE sunt îngrijorați nu numai de legalitatea „confiscării fără precedent” a bunurilor statului, ci și de potențialele consecințe ale acesteia pentru euro. Reprezentanții UE sunt, de asemenea, îngrijorați de amenințările din partea Moscovei, care a spus că, ca răspuns la o astfel de acțiune, ar putea confisca bunurile occidentale din Rusia, a căror valoare, potrivit unor estimări, este de 288 de miliarde de dolari.

În special, după cum a remarcat una dintre sursele agenției, depozitarul belgian Euroclear deține active „semnificative” în Rusia, iar arestarea acestora ar putea crea un risc de stabilitate financiară pentru depozitar și ar putea duce la consecințe grave.

În loc să confiște bunurile rusești, țările UE ar putea accepta să încaseze profiturile de pe urma lor. În decembrie 2023, Comisia Europeană a făcut o astfel de propunere. Veniturile din activele Băncii Centrale Ruse pe parcursul a patru ani ar putea ajunge la 15-17 miliarde de euro. UE poate folosi aceste fonduri pentru a restabili Ucraina, a menționat sursa agenției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.