UE se consultă cu cetățenii. A lansat o platformă în 24 de limbi unde se pot oferi păreri despre viitorul Uniunii

Comisia Europeană (CE) a anunțat lansarea unei platforme digitale în 24 de limbi, unde cetățenii sunt așteptați să facă schimb de opinii și idei cu privire la viitorul Europei.

Platforma este complet interactivă și multilingvă: cetățenii pot interacționa unii cu alții și își pot discuta propunerile cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Conform CE, principalele idei și recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuții pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinței, scrie Aleph News.

Platforma este creată în jurul unor temeni-cheie: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. Acestea sunt completate de o „cutie deschisă” pentru subiecte de altă natură, cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă.

„Platforma reprezintă un instrument-cheie care le permite cetățenilor să participe și să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei. Trebuie să ne asigurăm că vocile lor vor fi auzite și că vor contribui la procesul decizional, în pofida pandemiei de COVID-19. Democrația europeană, de natură reprezentativă și participativă, va continua să funcționeze orice s-ar întâmpla pentru că pe ea se bazează viitorul nostru comun”, a declarat David Sassoli, președintele Parlamentului European.

„Sănătatea, schimbările climatice, locurile de muncă bune și durabile într-o economie din ce în ce mai digitală, starea societăților noastre democratice: îi invităm pe cetățenii europeni să își facă auzită vocea, să își exprime preocupările și să ne spună care este Europa în care doresc să trăiască”, a spus Ursula von der Leyen, președintele CE.

#platforma #consultatii cu cetatenii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia